CAPCANELE DE SOL sunt confecţionate și utilizate pentru combaterea insectelor epigee. Cel mai frecvent se folosesc pentru captarea coropișniţelor. În acest sens, în luna septembrie, se sapă șanţuri de până la 0,5 m adâncime, care se acoperă cu gunoi de grajd. În aceste șanţuri, coropișniţa își găsește loc de iernat. După primele îngheţuri, gunoiul de grajd se împrăștie, iar insecta piere din cauza frigului. Se folosesc și alte tipuri de capcane, cum sunt, bunăoară, vasele din plastic, în care se aplică amestecul de drojdii și mierea de albine. Vasul se îngroapă în sol până la nivelul gâtului. Mirosul amestecului atrage coropișniţele în sticlă, acestea se îneacă sau nu mai pot ieși la suprafaţă.
INSECTICIDELE NATURALE reprezintă un remediu eficient utilizat pentru combaterea atât a agenţilor patogeni, cât și a insectelor dăunătoare, îndeosebi a afidelor, puricilor meliferi, acarienilor, ploșniţelor, omizilor nălbarului, albiliţelor, noctuidelor, moliilor. Tot mai frecvent, se aplică diverse extracte din diferite plante, inclusiv cele din flora spontană. De aceea, foarte importantă este producerea preparatelor din plante.
REPELENŢII NATURALI. În acest sens, se folosesc mai multe plante, cum ar fi , bunăoară:
- muștarul alb, ce manifestă proprietăţi repelente pentru șoareci. Pentru aceasta, planta se seamănă printre rândurile livezilor sau pe marginea lor;
- cânepa, care, fiind îngropată primăvara devreme în sol, protejează planta de atacul larvelor cărăbușului de mai. Se recomandă de semănat printre plantele de mazăre, pe marginile terenurilor cultivate cu sfeclă, protejându-le de afide și purici;
- bobul, fasolea, lintea, năutul, care, semănate pe marginea grădinilor, protejează plantele cultivate de cârtiţe și orbeţi;
- crizantemele, care, sădite pe lângă plantele cultivate, alungă coropișniţele;
- gazul lampant, care se folosește împotriva coropișniţei. În acest scop, se iau cârpe îmbibate cu gaz și se îngroapă în zona de dăunare a coropișniţei;
- infuzia de bălegar, care se utilizează împotriva făinării coacăzului și agrișului. În acest sens, o găleată de bălegar fermentat se diluează cu apă în raport de 1 : 5 și se ţine 5 zile, se strecoară, stropind apoi plantele;
- crăiţe (Tagetes patula, T. signata, T. minuta), care manifestă acţiune repelentă pentru dăunătorii legumelor, în special pentru albiliţa verzei, pentru nematozi și gândacul de Colorado. Se cultivă câte două rânduri la distanţa de 40-50 cm între ele;
- gălbenelele au acţiune repelentă pentru gândacul de Colorado, cultivându-se printre rândurile de cartofi , vinete, tomate;
- urzica vie, care se folosește ca purină, pentru stimularea creșterii răsadurilor și a plantelor tinere și pentru combaterea agenţilor patogeni;
- mușeţelul, care se aplică pentru tratarea seminţelor în scopul stimulării germinaţiei și combaterii agenţilor fi topatogeni;
- ceapa, care se aplică în calitate de purină fermentată, diluată de 10 ori pentru fortifi carea plantelor și în combaterea bolilor bacteriene și criptogamice;
- usturoiul, care se întrebuinţează în formă de infuzie, de suc sau macerat împotriva bolilor bacteriene la plante.
- piatra acră sau alauna, un praf cristalin fără miros, extras din șisturi naturale, care conţine sulfat dublu de aluminiu și potasiu. Se folosește sub formă de soluţie în concentraţie de 0,4 %, fiind eficient împotriva afidelor, omizilor, limacșilor;
- făina de bazalt în particule mici (20 μ). Se aplică prin prăfuire. Preparatul are proprietăţi de îndepărtare a multor specii de dăunători;
- permanganatul de potasiu, care posedă acţiune dezinfectantă, inhibând dezvoltarea ciupercilor și bacteriilor. Se folosește în concentraţie de 0,01-0,03 % pentru tratarea seminţelor, bulbilor și a rădăcinilor răsadurilor și puieţilor;
- apă de sticlă, o emulsie constituită din silicat de sodiu sau de potasiu, care manifestă acţiune dezinfectantă și adezivă și se folosește pentru tratarea plantelor, schimbând pH-ul de la suprafaţa frunzelor și formând o peliculă greu penetrabilă pentru sporii ciupercilor. Se folosește în concentraţie de 1-2 % pentru prevenirea atacului de boli și în concentraţie de 0,5 % ca adeziv în soluţiile de sulf umectabil și zeamă bordeleză;
- sulful umectabil, care se folosește în diferite concentraţii pentru combaterea făinării la castraveţi (20-25 kg/ha), pomi fructiferi (11-20 kg/ha), viţa-de-vie (30 kg/ha);
- polisulfura de calciu sau zeama sulfo-calcică, ce conţine 12 % de sulf, care manifestă acţiune fungicidă. Se folosește în concentraţie de 2,0 % împotriva făinării mărului și viţei-de-vie;
- piatra vânătă, care se folosește pentru prepararea zemii bordeleze și manifestă acţiune fungicidă și bactericidă. Se folosește în diferite concentraţii pentru prevenirea și combaterea pătării frunzelor de prun, vișin și cireș, ciuruirii frunzelor de cais și piersic, manei viţei-de-vie, focului bacterian la gutui, păr și măr și a moniliozei sâmburoaselor ș.a;
- hidroxidul de cupru, care se folosește în diferite produse comerciale, conţine 50 % de cupru metalic, manifestă acţiune fungicidă și bactericidă, fiind utilizat în diferite concentraţii;
- oxiclorura de cupru, praf de culoare albastră, care se folosește în diferite concentraţii: 0,15- 0,20 % împotriva moniliozei la prun și a rapănului la măr; 0,2-0,4 % pentru prevenirea și stoparea atacului de mană la tutun; 0,4-0,6 % pentru prevenirea atacului de mană la cartof (4-5 kg/ha), la tomate (4-5 kg/ha), la cucurbitacee (4-5 kg/ha) și la viţa-de-vie (5-6 kg/ha).
PRODUSE MINERALE, CARE MAI MANIFESTĂ ȘI ACŢIUNI INSECTICIDE. Printre acestea se întâlnesc mai multe produse:
- Săpunul de potasiu reprezintă o pastă sau lichid care conţine acizi grași, hidroxid de potasiu, alcool etilic și glicerina) și manifestă acţiune asfixiantă. Se folosește pentru combaterea omizilor, acarienilor și afidelor. În tratament se aplică de unul singur sau în amestec cu alte preparate prin stropirea repetată a plantelor.
- Sulfatul de aluminiu este un lichid cu acţiune insecticidă, care se folosește prin stropiri împotriva musculiţei albe de seră.
- Uleiul parafinic reprezintă un lichid de culoare deschisă, care conţine circa 90 % de ulei mineral, manifestând acţiune asfi xiantă superioară săpunului de potasiu. Se utilizează în concentraţie de 1,5 % pentru stropirile târzii de iarnă și timpurii de primăvară împotriva păduchelui din San Jose și a ouălor hibernale de acarieni.
- Soluţia de oţet reprezintă amestecul unui litru de oţet cu 3 linguri de sare și 2 litri de apă și se aplică pentru combaterea buruienilor, fi ind folosită doar o dată pe lună.
- Soluţia de săpun se prepară dintr-o bucată de săpun de casă (100 g) în 5 l de apă și se folosește pentru combaterea buruienilor.
- Cartonul se aplică ca mulci cu proprietăţi erbicide, folosind plăci de carton obișnuit acoperite cu un strat de sol la adâncimea de 10-15 cm.
- Mulciul ca erbicid constă dintr-un strat de scoarţă, mușchi de turbă, nămol de turbă, compost, ace de pin, paie, pietriș, plastic sau alte materiale similare, care sunt răspândite în mod uniform pe suprafaţa solului.
- Trifoiul alb se aplică în calitate de mulci viu în stoparea dezvoltării buruienilor datorită particularităţilor acestuia de a elimina diferite substanţe biologic active, care stopează dezvoltarea buruienilor, inclusiv și a celor perene.
Reglarea densităţii populaţiilor de organisme dăunătoare în agricultura ecologică se face și prin combaterea cu diferiţi prădători naturali, atrăgând animale care se nutresc cu insecte și alţi dăunători. Pentru aceasta, se creează condiţii optime de adăpost și de hrană pentru fauna utilă (broaște, șopârle, șerpi, păsări insectivore), precum și pentru creșterea artificială a acestora. Foarte folositoare este aplicarea insectelor utile contra celor dăunătoare, adică a entomofagilor.
POPULAŢIILE DE PRĂDĂTORI NATURALI (buburuze, Chrysophidae, muște Syrphidae, călugăriţe, viespi, acarieni prădători) și paraziţi (nematozi, muște tachinide) sunt valoroase în reducerea infestării cu dăunători. Totuși, un nivel scăzut de infestare cu dăunători trebuie menţinut pentru a atrage și menţine populaţia de dușmani naturali. Ţinerea sub control pe cale biologică folosește exact acești “dușmani naturali” pentru a menţine populaţiile fitofage dăunătoare în limite acceptabile și, în consecinţă, să crească numărul de specii din cadrul agrosistemului, acesta devenind mai complex și mai stabil.
INSECTELE ENTOMOFAGE. Insectele entomofage sunt agenţi importanţi în ţinerea sub control a insectelor dăunătoare. Ele sunt clasificate fie ca prădătoare, fie ca parazitoide. Insectele prădătoare sunt organisme care atacă și se hrănesc cu indivizi dăunători. Printre cele mai frecvente insecte prădătoare sunt buburuzele, gândacii prădători, Chrysophidae și larvele de Syrphidae. Insectele parazitoide parazitează în stadiile imature de viaţă, când larvele se dezvoltă în interiorul gazdei (endoparazitoide) sau pe gazdă (ectoparazitoide). Drept rezultat, gazda este omorâtă.
Bibliografie: AGRICULTURA CONSERVATIVĂ. Manual pentru producători agricoli și formatori. Autori: Boris BOINCEAN – doctor habilitat în ştiinţe agricole. Leonid VOLOŞCIUC – doctor habilitat în ştiinţe biologice. Mihail RURAC – doctor în ştiinţe agricole. Iurie HURMUZACHI – doctor în ştiinţe economice. Grigore BALTAG – doctor în ştiinţe economice.