PIAȚA CARBONULUI POATE ADUCE MOLDOVEI SUTE DE MILIOANE DE EURO DIN ÎMPĂDURIRE

Pădurile Republicii Moldova nu mai sunt privite doar ca resursă ecologică, ci tot mai mult ca un instrument economic în contextul politicilor climatice. Capacitatea acestora de a absorbi dioxid de carbon devine relevantă inclusiv pentru accesul pe piața internațională a creditelor de carbon, unde cererea este în creștere.
 
Directorul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), Ion Talmaci, susține că sectorul forestier are deja un rol important în bilanțul emisiilor și poate contribui semnificativ la atingerea țintelor climatice asumate de Republica Moldova.
 
Pădurile din Republica Moldova asigură anual o sechestrare de aproximativ 2,5 milioane de tone de dioxid de carbon. Este un indicator fluctuant, influențat inclusiv de volumul masei lemnoase recoltate, dar și de ritmul lucrărilor de împădurire și reabilitare. În ultimii ani se observă o tendință de recuperare a capacității de absorbție, inclusiv pe fondul implementării Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, a explicat Ion Talmaci, în cadrul Forumului Național Al Pădurilor 2026, organizat de Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului.
 
În același timp, structura actuală a pădurilor influențează direct acest potențial. Ponderea mare a arboretelor mature și ritmul redus al împăduririlor din trecut limitează creșterea capacității de captare a carbonului.
 
Potrivit specialistului, deși anumite specii au un potențial ridicat, acesta nu este valorificat pe deplin în condițiile actuale.
 
Speciile dominante în ceea ce privește acumularea de carbon sunt stejarii, carpenul, teiul și frasinul. În mod normal, specii precum plopul și salcia ar avea un potențial mai mare de creștere și captare, însă multe arborete din aceste categorii sunt îmbătrânite și se află sub regimuri restrictive de exploatare, ceea ce reduce semnificativ creșterea și, implicit, cantitatea de carbon sechestrată, a precizat Talmaci.
 
Dincolo de rolul ecologic, pădurile devin tot mai importante în contextul angajamentelor climatice. Republica Moldova și-a propus reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 71% până în 2030, comparativ cu nivelul anului 1990.
 
În prezent, nivelul atins este foarte apropiat de această țintă, însă diferența rămasă implică eforturi considerabile în mai multe sectoare.
 
Sectorul forestier trebuie să aibă un rol mult mai activ în atingerea acestor obiective. Dacă Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor va fi implementat la capacitate maximă, există premise ca până în 2040 să creștem semnificativ suprafața împădurită și, implicit, volumul de carbon acumulat. Vorbim despre o creștere de aproximativ 22% a capacității de absorbție față de nivelul de referință, a menționat directorul ICAS.
 
Această evoluție este esențială și în contextul obiectivelor europene privind neutralitatea climatică. Pentru a compensa emisiile din energie și transport, Republica Moldova ar avea nevoie de o capacitate mult mai mare de absorbție naturală.
 
Pentru a ne apropia de neutralitatea climatică, ar trebui să ajungem la o capacitate de sechestrare de cel puțin 5–6 milioane de tone de CO₂ anual. Asta înseamnă nu doar păduri, ci și pajiști, plantații multianuale și terenuri umede. Fără aceste componente, echilibrul nu poate fi atins, a subliniat Talmaci.
 
În acest context, piața carbonului devine o oportunitate economică reală. La nivel global, piața voluntară a creditelor de carbon este în creștere accelerată și ar putea ajunge la zeci de miliarde de dolari în următorii ani.
 
Republica Moldova are deja experiență în acest domeniu, însă valorificarea acestui potențial rămâne limitată.
 
Au existat proiecte implementate în trecut, inclusiv în colaborare cu Banca Mondială, care au vizat aproximativ 29.000 de hectare și au generat milioane de tone de reduceri de emisii certificate. O parte semnificativă a acestora a fost comercializată, ceea ce demonstrează că avem capacitatea de a dezvolta astfel de inițiative, a explicat acesta.
 
Noile programe de împădurire ar putea genera venituri considerabile, în funcție de evoluția prețului certificatelor de carbon.
 
Dacă ne raportăm la Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, vorbim despre un potențial de aproximativ 16 milioane de tone de CO₂ pe o perioadă de 20 de ani. La un preț de 50 de euro per tonă, asta ar însemna circa 800 de milioane de euro. Chiar și într-un scenariu conservator, la 10 euro per tonă, valoarea ar fi de aproximativ 160 de milioane de euro, a estimat Talmaci.
 
Cu toate acestea, accesul real la aceste venituri depinde de cadrul instituțional și normativ.
 
În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem complet reglementat pentru dezvoltarea și monitorizarea proiectelor de carbon, ceea ce limitează participarea pe piața internațională.
 
Este necesar un cadru normativ clar, inclusiv un registru național al proiectelor de carbon și reguli stricte pentru evitarea dublei contabilizări a reducerilor de emisii. De asemenea, trebuie să fie clar modul în care aceste proiecte se corelează cu Contribuția Național Determinată. Fără aceste elemente, nu putem valorifica eficient potențialul existent, a subliniat directorul ICAS.
 
Pe lângă piața voluntară, Republica Moldova are oportunitatea de a participa și la mecanisme internaționale, inclusiv prin acorduri bilaterale.
 
Există deja un acord cu Japonia în cadrul mecanismului de creditare a carbonului, ceea ce ne oferă posibilitatea de a dezvolta proiecte comune. Este important să fim activi și să propunem proiecte, nu doar să așteptăm inițiative externe. Putem dezvolta atât proiecte mari, cât și proiecte mai mici, dar numeroase, care să acopere eforturile de împădurire și reabilitare, a conchis Ion Talmaci.
 
În aceste condiții, dezvoltarea sectorului forestier capătă o dimensiune strategică, situată la intersecția dintre politici de mediu, economie și securitate climatică.