Pe teritoriul țării noastre există o constantă termică (T>0°C) de la 2700 la 4300°C, zile fără îngheț, de la 165 zile la 225 zile și ore de strălucire a soarelui de la 1750 ore la 2300 ore. Prin culturile care se recoltează în vară (cereale păioase, rapiță, mazăre, borceag etc.) se consumă puțin peste jumătate din acești parametri.
De aceea este util să menținem terenul permanent verde prin culturile duble, în zonele irigate, prin culturi de îngrășăminte verzi, prin culturi intermediare și chiar prin înverzirea cu buruieni, după dezmiriștit, dar acestea să fie tocate înainte de a forma semințe.
10 avantaje ale terenului permanent verde:
- Se asigură reținerea și conservarea apei provenită din precipitații, deoarece covorul vegetal nu permite deplasarea apei la suprafața solului. Prin aceasta se reduce eroziunea solului în funcție și de felul cum se lucrează pe pante:
- lucrat pe curbele de nivel se pot pierde până la 7,2 t/ha sol erodat
- lucrat din deal în vale, pierderile de sol erodat pot depăși 50 t/ha
- Solul este protejat de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie. S-a determinat că picăturile cu diametrul de 0,5 mm la o viteză de cădere de 7 m/sec au o energie cinetică de 16,3 g/cm/sec., sfărâmă agregatele structurale și le transformă în praf care astupă porii solului și împiedică infiltrarea apei. Prezența covorului vegetal amortizează căderea picăturilor de ploaie și evită prăfuirea solului.
- Valorifică îngrășămintele neconsumate de cultura principală și nitrații formați evitând levigarea acestora și poluarea pânzei freatice. Ele se întorc în sol cu materia vegetală tocată și încorporată.
- Contribuie la îmbunătățirea structurii solului. Materia organică realizată se descompune în sol și formează humus și nutrienți. Humusul cu argila din sol formează complexul coloidal argilo-humic, care constituie liantul de unire a particulelor elementare de sol în agregate structurale stabile.
- Afânarea și structurarea solului. Rădăcinile plantelor din covorul vegetal pătrund la diferite adâncimi, perforează straturile tasate – compacte, asigurând o bună afânare a solului. Totodată, rădăcinile fragmentează masa solului și presează, contribuind la structurarea acestuia. Unele rădăcini au capacitatea de a solubiliza substanțe greu solubile din sol.
- Protejarea solului. În perioadele de arșiță, prezența covorului vegetal umbrește și protejează solul menținând o temperatură cu 4-6°C mai mică în sol, favorabilă activității microbiologice.
- Mai puține buruieni și samulastră. În covorul vegetal se găsesc și multe buruieni și samulastră, în acest fel diminuându-se din bogata rezervă de semințe de buruieni din sol iar în culturile următoare nu mai apare samulastra.
- Valorificarea energiei solare. În perioada de vară se recoltează culturile care ocupă mai mult de jumătate din suprafața cultivată. Ele au consumat puțin peste jumătate din energia solară disponibilă. Prin menținerea terenului permanent verde se valorifică eficient întreaga energie solară existentă. Procesul de fotosinteză se desfășoară începând de la 0°C și crește de la 1,5-1,6 ori cu fiecare 10°C de creștere a temperaturii. În acest fel crește biodiversitatea și se înmulțesc polenizatorii și prădătorii.
- Menținerea terenului permanent verde asigură realizarea unei bogate mase vegetale atât de necesară solului pentru formarea humusului și a substanțelor nutritive pentru plante. În fiecare an se consumă cca 10 t/ha materie organică și aceasta trebuie înlocuită prin covorul vegetal pentru a menține în echilibru procesele de humificare/mineralizare.
- Asigură activitatea microbiologică din sol. Existența materiei organice, a umidității solului, a temperaturii corespunzătoare și o corectă aerisire asigură condiții optime pentru activitatea microbiologică din sol care realizează humusul și nutrienții pentru plante.