https://www.facebook.com/agromedia.md/ https://www.instagram.com/agromedia.md/ https://www.youtube.com/channel/UCzZqYdSFtDc62a7O3EXEmPQ
Weather forecast for Chisinau
21.28 EUR
17.92 USD
0.25 RUB
4.32 RON
0.67 UAH
CREȘTEM LAVANDĂ, DAR CE FACEM CU ULEIUL DIN “AURUL MOV”? Răspunsul îl găsiti mai jos

CREȘTEM LAVANDĂ, DAR CE FACEM CU ULEIUL DIN “AURUL MOV”? Răspunsul îl găsiti mai jos

26 nov 2020

Lavanda, sau levănțica, este una dintre cele mai rezistente plante la schimbările climaterice și tolerează destul de bine seceta. Altoirea plantelor are loc de două ori pe an - martie-aprilie sau octombrie-noiembrie. Din aceste motive, tot mai mulți agricultori de la noi aleg să planteze hectare întregi, în speranța că afacerea le va aduce profit și vor găsi ușor modalități pentru a comercializa produsul final – florile uscate și uleiul de lavandă. Toate bune și cu un parfum frumos mirositor, dacă nu ar exista o listă întreagă de acțiuni, necesare pentru a ajunge pe piețile de desfacere.
 AGROMEDIA a solicitat opinia mai multor experți în domeniu, care ne-au relatat despre substraturile acestui business și au punctat exact cele mai iportante momente.
 

Iurie Ușurelu: “Succesul unui târg depinde de omogenitatea produsului”
 
Iurie Ușurelu, fost viceministru al Agriculturii, actualmente președintele Asociației Cultivatorilor de Plante Aromatice și Medicinale din Republica Moldova”AROMEDA”, a trecut în revistă mai multe aspecte ale afacerii cu levănțică.
 
“Există două mari probleme, despre care trebuie să știm. În primul rând, este vorba de Institutul de Genetică și Fiziologie a Plantelor, care promovează doar câteva soiuri de lavandă, care nu sunt compatibile nici cu solurile noastre, nici nu se pot adapta condițiilor climaterice ( n. r. – în lume sunt peste 40 de specii de lavandă). E una dintre cauzele care a generat mari pierderi pentru fermieri, uleiurile extrase nefiind de calitate. Bine că a fost lăsat în Registrul Plantelor specia Chișinău 900, una dintre cele mai solicitate de antreprenori”, a menționat dl Ușurelu.
 
Potrivit lui, în R. Moldova “aurul mov” este cultivat pe o suprafață de cca 5 600 ha, asta în timp ce în perioada anilor ’80, erau plantate culturi aromate în jur de 220 mii ha. Existau 11 întreprinderi de extracție a uleiurilor, utilizate în domeniul parfumeriei, medicinal etc. se exporta în URSS peste 190 tone de uleiuri anual. Veniturile, spune sursa, erau comparate cu cele de pe urma exportului de tutun.
 
“Lavanda poate fi cultivată prin două modalități: marcotaj și butași, ultimii fiind sădiți primăvara și toamna și care dau recolte până la 20 de ani. Despre marcotaj… Da, e mult mai simplu, roada apare mai repede și nu necesită mari investiții, doar că pierdem din perioada de viață a plantei”, a subliniat dl Ușurelu.
 

Despre piața de desfacere, expertul a reiterat că produsul finit este exportat în Europa, țările asiatice și spre cei mai mari consumatori – SUA.
 
“Din cauză că nu avem cantitățile necesare pentru negocieri, marfa noastră este achiziționată de Bulgaria, care este lider la capitolul producerii uleiului de levănțică. Evident, la un preț care lasă de dorit, pentru că anul trecut, au plătit 75-80 euro per litru de ulei. Și nu doar de cantități este vorba, ci și de omogenitatea produsului. Și aici am un singur sfat: respectarea tehnologiei. Mă întrebați dacă e o afacere profitabilă? Bineînțeles. Dacă luăm în calcul faptul că planta crește nestingherit și pe timp de secetă și că extragem, dintr-o tonă de masă verde 1-2 litri de ulei. Adunăm în jur de 900 euro per ha, din care vom scădea investițiile și avem venitul curat de cca 450 euro la ha”, a subliniat Iurie Ușurelu, președintele Asociației Cultivatorilor de Plante Aromatice și Medicinale.
 
Alexandru Bădărău: “În 2021 vom deveni membri ai Federației Europene de Uleiuri Esențiale”
 
Pe de altă parte, Alexandru Bădărău, directorul Asociației Producătorilor de Levănțică, afirmă că profitabilitatea afacerii variază în funcție de mai mulți factori și că piața externă este suprasaturată de uleiurile de lavandă.
 
“Producătorii noștri nu s-au grăbit să caute cumpărători. Dintre membrii Asociației, doar patru au contracte directe cu companiile internaționale. Cei din Bulgaria veneau și procurau marfa direct de la fermieri, dar anul acesta, din cauza pandemiei, vizita lor nu a avut loc. Așa că ne gândim cum să salvăm marfa și munca producătorului. Bine că produsul final se păstrează timp îndelungat, așa că agricultorii l-au stocat în butoaie de inox și îl țin direct în beci, la o temperature constantă de 5/7 grade Celsius. Dar e un produs scump! O tonă de ulei valorează în jur de 40-50 mii euro. Conservarea lui în beciuri nu e cea mai bună soluție”, susține dl Bădărău.
 
În context, menționează sursa, bunele practice agricole și înregistrarea R. Moldova în Registrul European R. E. A. C. H în calitate de producător de lavandă și care exportă mai mult de o tonă de uleiuri ar fi una dintre cele mai optimale soluții pentru ca marfa să fie acceptată direct de la noi pe marile piețe ale lumii.
 
“În 2021 ne-am fixat drept scop să devenim membru al Federației Europeană de Uleiuri Esențiale, care ne va oferi un șir de facilități. Vom face certificarea necesară pentru a obține ISO 22000”, ne-a asigurat dl Bădărău, care a venit și cu un sfat util pentru cei care vor să lanseze afaceri cu lavandă:
 
“Cine vrea afaceri pe termen lung cu plante oleaginoase, ar trebui să se orienteze spre diversitate, pentru a fi competitiv pe piață”.
 
Fermierul Simașcu: “Nu renunț nici în ruptul capului la afacerea cu lavandă!”
 

Fermierul Vladimir Simașcu, directorul Gospodăriei Agricole “Cioara” din Hâncești, prelucrează1400 ha teren agricol arendat și produce anual cca 10-15 tone de diferite uleiuri eterice( lavandă, salvie, mărar, isop, coriandru). El deține și o secție de prelucrare a materiei prime. Marfa o exportă în UE și a declarat pentru AGROMEDIA că anul acesta a fost unul destul de prost.

 “Dacă în ultimii ani, am reușit să adunăm câte 4-5 tone ulei de lavandă, în acest an nu am ajuns nici măcar la o tonă. Acum doi ani, încasam 90 dolari per litru, iar anul trecut l-am vândut cu 48 dolari. În 2020, prețul a fost de 38 dolari. Cine l-a cumpărat? Aceeași bulgari. E destul de complicat să obții un contract de realizare cu exportatorii. Ei ne cer un anume volum”, spune dl Simașcu.
 
Agricultorul ne-a mai spus că anul acesta a plantat 10 ha cu lavandă și că, în pofida riscurilor, nu va renunța la această afacere, lansată de mai bine de 30 de ani. Și că în vara viitoare, un lan de 40 ha va plin de paradisul violet.
 
 
 
 
„AGROCEREALE” ARE UN NOU PREȘEDINTE. Cine este proaspătul șef ales de Adunarea Generală a Asociației afli AICI
30 jul 2021
MIGDALELE DE LA NĂPĂDENI! Le găsiți la Cămara Fest, crescute cu drag de familia Preguza
30 jul 2021
ÎNDEMNUL UE CĂTRE CONSUMATORI: Să respectăm țăranii și agricultura autentică. Ce recomandări ne sunt oferite
30 jul 2021
CEI MAI BUNI AGRICULTORI DE LA SOROCA ȘI-AU ADJUDECAT TROFEUL. Cine sunt ei și ce afaceri dezvoltă
29 jul 2021

CREȘTEM LAVANDĂ, DAR CE FACEM CU ULEIUL DIN “AURUL MOV”? Răspunsul îl găsiti mai jos

CREȘTEM LAVANDĂ, DAR CE FACEM CU ULEIUL DIN “AURUL MOV”? Răspunsul îl găsiti mai jos

CREȘTEM LAVANDĂ, DAR CE FACEM CU ULEIUL DIN “AURUL MOV”? Răspunsul îl găsiti mai jos

loading ...