DILEMA SFECLEI: Tot mai mulți fermieri nu mai vor să o cultive, iar fabricile susțin că sunt capabile să asigure Moldova cu zahăr

Sfecla de zahăr a împărțit fermierii în acest an în două tabere. În timp ce unii susțin că renunță la cultivarea sfeclei de zahăr, pe motiv că produsul nu mai este unul rentabil, alții, din contra, declară că au majorat terenurile pentru a o cultiva. În același timp, și opiniile principalelor companii, producătoare de zahăr, sunt diferite. “Südzuker Moldova”, cea mai mare fabrică de la noi, se arată destul de optimistă, iar “Moldova Zahăr” a enumerat mai multe motive, din care nu au putut majora numărul de contracte și de ce agricultorii abandonează sfecla și aleg alte culturi. 
 
Pentru un tablou cât mai clar, AGROMEDIA a reușit să discute cu ambele tabere.
 
Așadar, producătorul agricol Victor Hropotinschi din raionul Drochia ne-a spus că a semănat în acest an cca 2. 800 de hectare cu sfeclă.
 
“În prezent, noi continuăm să lucrăm în câmp. Suntem pe ultima sută de metri de cultivare a sfeclei. Trebuie să facem toate lucrările agricole la timp, fiindcă orice întârziere ne poate costa scump, iar oamenii, evident, fără mâncare nu pot trăi”, a menționat Victor Hropotinschi.
 
Un alt agricultor, Gheorghe Panfil de la Dondușeni, ne-a împărtășit o opinie mai pesimistă (sau mai realistă…?). Potrivit lui, de vreo patru ani această cultură nu mai este rentabilă.

“Prețul de achiziție e mult mai mic, decât sinecostul. O tonă de sfeclă de zahăr costă 700 lei, la fel ca în 2011. Dar de atunci toate s-au schimbat și noi toate investițiile le facem în euro și dolari: și la procurat semințe, și la îngrășăminte. Și mai avem și seceta, care e problema numărul unu în cazul sfeclei, ea fiind o cultură care iubește umiditatea. Chiar nu mai văd rostul să o cultiv”, a menționat fermierul.
 
Anatolie Gorodenco, reprezentant “Südzuker Moldova”:
 
“În acest an, suprafețele cultivate cu sfeclă vor fi cu la 30 la sută mai mari față de anul trecut. Noi avem parteneri stabili, aceeași an de an. De regulă, ei ne asigură o recoltă de la 300 la 400 mii tone. Anul trecut, din cauza condițiilor climaterice, am adunat 238 mii tone. Contractarea se realizează în iulie-august și fermierii noștri sunt din raioanele de Nord ale țării. Da, nu toți agricultorii pot să cultive sfecla de zahăr, dat fiind că această cultură necesită mari investiții și o respectare a tehnologiei întocmai de la “A” la “ Z”. Cresc sfeclă de zahăr Adevărații Maeștri ai agriculturii, ca de exemplu Victor Hropotinschi, I. Popov, A. Chiriac, A. Eremciuc, V. Bojurenu, M. Goncearenco, G. Airini, V. Goracioc, V. Novac, P. Cebotari, A. Schitco, V. Grădinari, T. Chilari, I. Babara, I. Tcaci și mulți alți parteneri ai companiei Sudzucker Moldova”, ne-a declarat dl Gorodenco.
 
Sursa vizată ne-a dat asigurări că, împreună cu compania “Moldova Zahăr”, reușesc să asigure R. Moldova cu acest produs.
 
“Südzuker Moldova” produce zahăr din sfeclă chiar și pentru export în țările UE și anual, în statele europene, ajung peste 30 mii tone de zahăr fabricat în Moldova.  Dl Gorodenco ne-a mai spus că orice companie, care se respectă, trebuie să ofere consumatorului o gamă cât mai largă de produse și sub marca fabricii de la Drochia găsim zahăr în ambalaje de 1 kg, 5 kg, zahăr brun etc.
 
Altă opinie ne-a relatat însă Victor Mandraburca, directorul Departamentului de Materie Primă, compania “Moldova Zahăr”, care produce marca “Moș Zaharia”  și a fost construită din investiții poloneze.
 
“Am contractat aceleași 7 mii hectare, la fel ca anul trecut. E destul de puțin, pentru că întreprinderea noastră are capacitatea de prelucrare a 4 mii tone sfeclă pe zi. Dar gospodăriile țărănești fug de sfeclă din trei motive. Unul e că investiția per ha e triplă față de alte culturi. Fermierii trebuie să scoată din buzunar cam câte 20 mii lei la ha, și asta cu un volum total de 27 tone la ha. Al doilea motiv este că, după ploi abundente, zaharitatea la sfeclă scade. Iar noi achiziționăm sfecla în funcție de procentul de zahăr pe care îl conține. Pentru un produs final de calitate, cantitatea acestuia trebuie să fie de 16%. Și al treilea motiv e că mulți aleg să cultive floarea soarelui, ca alternativă la leguma riscantă și iubitoare de apă. În acest an putem vorbi despre un nivel staisfăcător de umiditate a solului și situația poate fi alta. Nu ne permitem, deocamdată, să avem propria gospodărie agricolă, e vorba de investiții enorme. Plus lipsa brațelor de muncă, tot mai puține în ultimul timp”, ne-a comunicat Victor Mandraburca.
 
Potrivit lui, sfecla este o cultură deosebit de costisitoare și dacă în UE, fermierul care o cultivă este susținut de stat prin stimulente impunătoare, la noi acesta este lăsat de unul singur cu riscurile și pierderile suportate. Dar, de fapt, a mai adăugat sursa, cea mai importantă problemă rămâne irigarea și, atât timp, cât nu va exista o strategie clară pentru procesul care ține în viață și culturile, și fermierul, roade bune nu vom avea.