Această specie (Triticum turgidum var. durum) prezintă particularități față de grâul comun, mai ales privind cerințele față de factorii de vegetație și, în consecință, cu o tehnologie proprie de cultivare. Zona foarte favorabilă pentru această cultură este situată în sudul țării, deoarece are cerințe mai ridicate față de căldură decât grâul comun, rezistența la iernare este sensibil mai scăzută iar rezistența la secetă este mai mare.
Temperaturile scăzute asociate cu ploi căzute în a doua parte a vegetației influențează negativ calitatea boabelor, reducându-le sticlozitatea, deoarece utilizarea principală a acestei specii este pentru industria pastelor făinoase. Față de sol este mai pretențios, cele mai favorabile fiind solurile care se încălzesc repede au conținut mai scăzut de argilă și mai bogat în lut și nisip, respectiv solurile cernoziomice.
-
Rotaţia culturii
Cele mai bune premergătoare pentru grâul durum sunt: mazărea, rapița, borceagul, soia. Nu sunt bune premergătoare grâul comun și porumbul, grâul durum fiind mai sensibil la atacul de Fusarium graminearum și nici floarea soarelui, care lasă terenul epuizat în apă, elemente fertilizante și grad ridicat de tasare.
-
Lucrările solului
Pregătirea solului constă într-o lucrare cu gruberul sau tigerul, la adâncimi cuprinse între 10 şi 30 cm, în funcție de gradul de îmburuienare. Nu se utilizează freza, din cauză că distruge structura solului.
-
Fertilizarea
Necesarul de elemente nutritive este asemănător cu cel al grâului comun. Pentru o tonă de boabe și producția secundară aferentă, consumul specific este de 24-25 kg N, 10 kg P2O5 și 7-8 kg K2O. Dozele și perioadele de aplicare sunt aceleași, corelat cu cartarea agrochimică, planta premergătoare și condițiile climatice.
-
Sămânța și semănatul
Perioada de semănat este cu 5 zile mai devreme decât a soiurilor de grâu pentru panificație, respectiv optim este intervalul 25 septembrie – 15 octombrie, în funcție de condițiile climaterice. Densitatea de semănat, după cele mai multe recomandări este de 300-350 boabe germinabile/mp.
Pierderile de plante peste iarnă pot ajunge la 30%, ± 5%. Aceasta înseamnă că în primăvară rămân 200-250 plante/mp. Cu un coeficient de înfrățire de 2,2-3,0 înseamnă că densitatea culturii va fi (440-600) – (600-750) care asigură o producție foarte bună. Cantitatea de sămânță este de circa 170 ± 10% kg/ha. Adâncimea de semănat la grâul durum este de 3-5 cm, în funcție de textura solului.
La semănat se folosește numai sămânță tratată!
Indicele de calitate al grâului durum
Pentru evaluarea calității grânelor durum, UE a propus calcularea unui indice de calitate IQ = 0,25 (Pr + IG + PG și GH), în care Pr = proteină brută%, IG = indicele gluten %, PG = pigmentul galben (caroten) % și GH = greutatea hectolitrică.
Sursa:
Revista Ferma 
