Pentru ca reziduurile vegetale să-și îndeplinească funcţiile, ele trebuie gestionate cu iscusinţă. În R. Moldova, după cantitatea reziduurilor vegetale produse, culturile pot fi clasificate în următoarea ordine: floarea-soarelui (4,3-5,9 t/ha), porumb pentru boabe (3,1-5,7 t/ha), grâu de toamnă (2,3-4,4 t/ha), mazăre pentru boabe.
Care este înălțimea corectă a miriștii?
Miriștea protejează solul de eroziunea de vânt și reţine zăpada, dar descompunerea ei este destul de lentă, întrucât contactul dintre reziduurile de miriște și sol este limitat. Aceasta duce la uscarea miriștii și micșorarea activităţii microorganismelor. Atunci când contactul dintre reziduurile de miriște și sol se mărește, datorită distribuirii minuţioase a paielor, viteza de descompunere crește, ceea ce sporește activitatea microorganismelor și accesibilitatea apei.
Înălţimea de cosire a miriștii este un moment foarte important și necesită o atenţie majoră. Cultura și cantitatea de masa vegetală formată determină care sunt variantele posibile. Dacă se va cosi miriștea la o înălţime joasă, atunci scade capacitatea de reţinere a zăpezii și, probabil, nu va fi posibil de acumulat mai multă apă. Cosirea la o înălţime prea mare va conduce la unele probleme legate de curăţarea boabelor.
Mulţi fermieri, în scopul reţinerii cât mai eficiente a zăpezii, se străduiesc să lase cât mai multă miriște. Dar dacă rămâne prea multă miriște, aceasta poate crea unele dificultăţi în timpul semănatului în anul următor. În general, fermierii care lasă miriștea la înălţimea de 25 cm obţin cele mai bune rezultate.
Dacă reziduurile vegetale din miriște sunt gestionate adecvat, problemele legate de boli, buruieni și dăunători rămân aceleași ca și în condiţiile agriculturii convenţionale. Dificultăți adăugătoare apar doar atunci când nu sunt gestionate corect reziduurile vegetale. Problemele legate de buruieni se pot agrava în condiţiile când paiele și pleava nu sunt distribuite uniform. De obicei, aceasta se întâmplă când, în condiţii mai reci, sub „plapuma” din reziduuri vegetale, culturile răsar mai încet și sunt mai des afectate de boli. Dacă în tehnologia conservativă (la fel ca și în cea tradiţională) apar probleme din cauza bolilor, aceasta este un indicator că asolamentului nu i s-a acordat atenţia cuvenită.
Gestionarea reziduurilor de rapiță, soia, mazăre
În contextul culturilor care lasă cantităţi nu prea mari de reziduuri, cum sunt: rapiţa, soia, mazărea, muștarul și inul, nu este necesară o abordare specială de gestionare a reziduurilor. La recoltarea acestor culturi trebuie să ne conducem de: distribuirea uniformă a reziduurilor în lăţimea de lucru a secerătoarei; evitarea grămezilor, brazdelor și nu este nevoie de mărunţire. Astfel, reziduurile vegetale vor fi utile și își vor îndeplini funcţiile în cel mai bun mod.
Tăiem sau nu tulpinile de porumb?
Unii practicieni recomandă la recoltarea porumbului pentru boabe dezicerea de la mărunţirea reziduurilor. Cel mai bine este a recolta doar știuleţii, iar tulpinile să rămână în câmp nemărunţite.
Astfel, sunt câteva avantaje: recolta se realizează mai rapid, mai mică este sarcina pe combină și, respectiv, mai puţine resurse vor fi cheltuite pentru carburanţi, piese de schimb, se va economisi timp.
Tulpinile de porumb rămase vertical, în timpul iernii vor acumula o cantitate maximă de zăpadă. Semănătoarea mai ușor va tăia reziduurile vegetale nemărunţite, iar cele mărunţite vor fi deplasate în rândul semănat. Cât de ascuţit nu ar fi discul brăzdarului, totuși legile fi zicii nu pot fi evitate: cu cât suprafaţa de sprijin a reziduurilor faţă de sol va fi mai mare, cu atât mai ușor vor fi tăiate acestea. Cu cât suprafaţa de suport va fi mai mică, cu atât mai mult va crește probabilitatea ca brăzdarul să nu taie reziduurile vegetale, dar să le împingă în rigolă. Prezenţa reziduurilor în patul germinativ va crea probleme la germinarea uniformă a seminţelor.
Pentru fermierii începători în sistemul No-tillage, varianta cea mai bună ar fi mărunţirea minuţioasă a reziduurilor de porumb (ori cu combina, ori cu tocătorul și utilizarea semănătorilor cu tot setul de utilaje pentru semănatul calitativ). Organele de curăţare a reziduurilor vor fi urmate de un disc deschizător, care, la rândul său, va fi urmat de brăzdarul de deschidere a rigolei.
Reziduurile vegetale la floarea-soarelui
Reziduurile de floarea-soarelui pot fi mărunţite cu tocătorul și distribuite uniform pe suprafaţa solului. Astfel, ele vor avea un contact direct cu solul umed care va contribui la descompunerea rapidă a reziduurilor. Lăsate vertical, ele vor reţine mai bine zăpada și se vor descompune mai lent.
Bibliografie: Agricultura Conservativă. Manual pentru Începători
MIRIȘTEA ȘI REZIDUURILE DE PORUMB ȘI FLOAREA-SOARELUI. Gestionarea corectă