MUSCA NEAGRĂ A CEREALELOR: Cum evităm atacurile

În ultimii ani, muştele cerealelor au început să pună din nou probleme fermierilor. Odată cu generalizarea tratamentului seminţelor împotriva gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) şi al viermilor sârmă (Agriotes spp.) se considera că acesta are un anumit grad de eficacitate şi pentru controlul atacului larvelor muştelor cerealelor. Fermierii nu mai tratau sămânţa de grâu decât cu un fungicid, considerând că toamnele lungi şi secetoase nu sunt favorabile dăunătorilor de sol. Drept rezultat, în timp, rezerva biologică a dăunătorilor care atacă cerealele de toamnă, când plantele se află în primele faze de vegetaţie, a crescut. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu rezerva biologică a muştelor cerealelor.
 
Pagubele pot fi de peste 50%. În toamnă, atacul larvelor muştelor are loc când cerealele sunt în faza de 2-3 frunze, în zona unde este situat mugurele de creştere. Plantele atacate au frunza centrală îngălbenită, iar dacă este smulsă, se desprinde cu uşurinţă. Plantele atacate fie pier, fie supravieţuiesc, dar sunt mai slab dezvoltate, având baza tulpinii îngroşată, prezentand o infratire exagerată.
 
De obicei, există o larvă/plantă, dar au existat şi situaţii când la o singură plantă s-au găsit între 3 şi 6 larve. Pierderile de producţie, ca urmare a atacului muştelor cerealelor, sunt cuprinse între 25 şi 40%, dar există şi situaţii când aceste pagube pot să fie mai mari de 50%.
 
În ultimii ani, pe reţelele de socializare, unii fermieri au spus că au întors grâul în primăvară, ca urmare a atacului muştelor cerealelor. Dacă în toamnă este un atac ridicat al larvelor muştelor cerealelor, plantele pot intra slăbite în iarnă şi pot pieri în cazul în care avem perioade cu temperaturi foarte scăzute. Este drept că în ultimii ani, iernile au fost blânde, dar asta nu înseamnă că am scăpat definitiv de geruri. 
 
Ce pot face fermierii?
1. În primul rând să semene cerealele în epoca optimă, conform zonei unde se află ferma. Pe cât posibil, să evite semănatul foarte devreme.
 
2. Ce ar putea face după răsărirea plantelor? Amplasarea capcanelor adezive colorate (galbene, albastre) pentru monitorizarea zborului muştelor pentru a şti când se atinge curba maximă de zbor.
 
3. Pe viitor, ar putea fi de ajutor sistemele automate de monitorizare, pentru determinarea momentului optim în care se poate interveni cu un tratament în vegetaţie.
 
4. În condiţiile în care sortimentul de insecticide cu care se pot efectua tratamente la sămânţă sau în vegetaţie este unul din ce în ce mai limitat, prima măsură pe care fermierii ar trebui să o adopte este evitarea monoculturii.
 
Sursa: Revista Ferma