Ceea ce trebuie să facem este să intervenim înainte ca larvele muștelor să intre în plante, scrie Revista Ferma. Dacă reușesc să pătrundă în interior este prea târziu pentru a mai face ceva. În acest din urmă caz ar trebui găsite plantele care să lupte cu acest dăunător, adică să fie create noi soiuri cu toleranță la atac (dar care să aibă și caracteristici productive superioare).
În literatura de specialitate, se spunea că semănatul timpuriu favorizează atacul muștelor. Plantele răsar devreme, când este zbor maxim al muștelor, prin urmare sunt mari șanse ca multe femele să își depună ouăle pe plante, ceea ce înseamnă presiune mare de infestare. Cu cât se semăna mai târziu cu atât scădeau șansele ca plantele să fie atacate de muște. Ce-i drept, semănatul tardiv al cerealelor poate să vină „la pachet” cu alte dezavantaje agronomice (în cazul în care vorbim de condiții climatice clasice).
Cerealele sunt sensibile la atacul muștelor când sunt în faza de 1-3 frunze (BBCH 11-13). Femelele muștelor își depun ouăle pe plantele aflate în această fază de dezvoltare. Cercetări efectuate în România au scos în evidență faptul că plantele de grâu aflate în faza de 4 frunze (BBCH 14) sunt neatractive pentru depunerea ouălelor (deși există un anumit procent de femele care pot depune ouăle și pe plantele aflate în această fază de dezvoltare) în timp ce plantele aflate în faze mai avansate de vegetație (5-6 frunze) nu sunt deloc vizitate de femelele muștelor cerealelor.
Din cauza secetei, mulți fermieri au semănat mai târziu grâul, chiar și cu o lună, față de perioada normală, dar și zborul muștelor s-a prelungit. Să luăm de exemplu una dintre cele mai comune specii de muște, din complexul de diptere care atacă cerealele și anume musca suedeză (Oscinella frit). Cercetări efectuate de către Malschi au scos în evidență că femelele muștei suedeze încep să își depună ouăle la o temperatură medie de 16-17oC. Ori aceste temperaturi le avem inclusiv în luna noiembrie (uneori chiar în decembrie)! Temperatura optimă de dezvoltare a muștei suedeze este cuprinsă între 20 și 22 grade. Tot Malschi menționa că zborul muștei suedeze se poate prelungi până în luna octombrie. Dar, în actualele condiții, cel puțin în jumătatea sudică a țării, muștele pot să zboare și în noiembrie!
Pagube produse de larvele muștelor cerealelor
În cazul muștei suedeze, în literatura de specialitate autohtonă, se menționează pierderi de recoltă de 25-40% din producție, mai ales dacă avem presiune mare de infestare (între 3 și 6 larve/plantă). Date și mai recente, din literatura străină, au scos în evidență faptul că în cazul unei secete puternice și a unui atac puternic al larvelor muștelor cerealelor, pagubele de producție pot să ajungă și la 90%. În acest caz, sola respectivă este compromisă. Chiar dacă pagubele directe nu sunt așa de ridicate iar plantele atacate nu sunt distruse în totalitate (numai unul dintre frați se usucă), acestea sunt mai sensibile la tăciuni sau fuzarioză! Iar cu fuzarioza au început să fie din ce în ce mai mari problemele, mai ales în ultimii ani.Cum putem combate muștele cerealelor, vedeți AICI.