Iată cele 10 lucrări esențiale care nu pot fi neglijate dacă vrei ca vânăta să rodească la adevăratul ei potențial:
Pregătirea solului: afânare profundă și structură bună
Solul ideal pentru vânătă este unul ușor până la mijlociu, cu bun drenaj și capacitate mare de reținere a apei. În toamnă, se face arătură adâncă (28–30 cm), iar în primăvară se continuă cu discuire și nivelare. Structura solului trebuie să permită aerare bună și pătrunderea ușoară a rădăcinilor. Se recomandă fertilizarea de bază cu 30–40 t/ha de gunoi de grajd bine fermentat, completat cu NPK (ex. 60:80:100 kg/ha).
Citește și: TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A VINETELOR. Răsad, plantare, fertilizare
Respectarea rotației culturilor
Pentru a evita acumularea de patogeni în sol (fuzarioză, verticilioză, nematozi), nu planta vânătă după alte solanacee timp de cel puțin 3 ani. Culturi bune premergătoare sunt mazărea, fasolea, ceapa, salata sau cerealele păioase.
Plantarea la momentul corect
Transplantarea răsadurilor se face când temperatura solului depășește 14–15°C la adâncimea de 10 cm, iar temperatura aerului se menține constant peste 18°C. Răsadul trebuie să aibă 5–7 frunze adevărate și sistem radicular bine dezvoltat. Distanțele recomandate: 70 cm între rânduri și 40–45 cm între plante pe rând, rezultând o densitate de 30.000–35.000 plante/ha.
Fertilizare echilibrată și adaptată fenofazei
La vânătă, fertilizarea trebuie fracționată:
- Preplantare: 30% din doza de azot, toată doza de fosfor și potasiu;
- După prindere (2–3 săptămâni de la plantare): 30% azot (ureea/azotat de amoniu);
- La începutul înfloritului: restul de 40% azot.
Citește și: SOIURI DE VINETE APRECIATE PENTRU PRODUCTIVITATE ȘI GUST DEOSEBIT
Excesul de azot în fazele târzii favorizează dezvoltarea vegetativă și reduce legarea fructelor.
Irigare precisă – frecvent, dar controlat
Vânăta are nevoie de un regim constant de umiditate, ideal între 70–80% din capacitatea de câmp. Se irigă:
- La 2–3 zile după plantare pentru prindere;
- Apoi, regulat, la 4–6 zile, cu 25–30 l/mp/udare, în funcție de sol și vreme.
Sistemul prin picurare este recomandat pentru control optim și reducerea bolilor foliare.
Mulcire sau lucrări frecvente între rânduri
În lipsa mulcirii cu paie sau folie agricolă, trebuie efectuate 3–4 prașile mecanice sau manuale pentru combaterea buruienilor și aerarea solului. Mulcirea conservă umiditatea și reduce competiția pentru nutrienți.
Citește și: PRINCIPALELE BOLI ALE VINETELOR. Metode de combatere
Dirijarea vegetației: copilit, palisat, rărirea fructelor
Vânăta se copilește pentru a reduce consumul inutil de resurse și pentru a crește calitatea fructelor. Se lasă 2–3 tulpini principale, iar restul lăstarilor se înlătură periodic. Fructele în exces trebuie rărire – o plantă nu trebuie să susțină mai mult de 6–8 fructe în același timp pentru a evita epuizarea.
Polenizare eficientă, mai ales în spații protejate
În seră sau solarii, polenizarea poate fi problematică. Se recomandă:
- Agitarea florilor manual dimineața;
- Introducerea bondarilor;
- Aplicarea de bio-stimulatori ai legării.
Protecție fitosanitară integrată
Principalii inamici sunt: păianjenul roșu, tripsul, afidele, fuzarioza, alternarioza. Se recomandă rotația produselor, folosirea capcanelor cromatice, tratamente preventive și respectarea timpilor de pauză.
Recoltarea corectă – în valuri, la maturitate tehnologică
Fructele se recoltează când au atins dimensiunea specifică soiului, coaja este lucioasă, iar semințele abia încep să se formeze. Recoltarea întârziată duce la îmbătrânirea fructului și scăderea calității. Culegerea la 3–5 zile menține planta în plin potențial de rodire.
Așadar, vânăta nu se face „din întâmplare”, ci doar cu o tehnologie completă, aplicată corect.
Bibliografie: Bunele practici agricole pentru producerea legumelor în teren protejat în ţările din Europa de Sud-Est