Mozaicul sau marmorarea verde la castraveți
Cel mai răspândit este virusul mozaicului castraveților. Pe frunzele afectat apar pete specifice, albe, marmorate. Pentru prevenirea apariției bolii este obligatorie utilizarea de material săditor certificat, provenite din semințe libere de virusuri.
De asemenea, trebuie acordată atenție combaterii insectelor dăunătoare care înțeapă și sug seva, precum afidele.
Citește și: CUM SĂ OBȚII O RECOLTĂ BOGATĂ DE CASTRAVEȚI?
Ciupercile fitopatogene pot și ele să producă pagube importante în cultura de castraveți.
Antracnoza la castraveți
Antracnoza la castraveți este o boală cauzată de infecția cu ciupercile din genul Colletotrichum (C. lagenarium, C. orbiculare). Pe frunze apar pete cafenii care se măresc, se unesc si frunza se sfâșie. Pe partea inferioară a frunzelor apare o pâslă de culoare roșiatică, reprezentată de hifele ciupercii.
Citește și: FLORILE GOALE LA CASTRAVEȚI
Boala se manifestă inclusiv pe fructe. La nivelul petelor de pe fructe pot să apară suprainfecții cu bacterii saprofite care produc putrezirea acestora. Se recomandă tratament cu un fungicid.
Mana castraveților
Mana castraveților este provocată de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. Simptomele apar pe frunze, în special în perioadele cu temperaturi ridicată și umiditate atmosferică. Petele de pe frunze sunt brune, iar pe partea inferioară se găsește un puf violaceu. Se recomandă tratament cu unul din fungicide.
Pătarea brună la castraveți (cladosporioza)
Boala este produsă de ciuperca Cladosporium cucumerinum și atacul se manifestă mai ales pe fructe, prin apariția unor pete brunificate. Fructele crapă și se deformează. La nivelul crăpăturilor din castraveții afectați se găsește un lichid cleios.
Citește și: DE CE SE USUCĂ FRUNZELE ȘI TULPINILE LA CASTRAVEȚI?
Făinarea castraveților
Boala produsă de ciuperca Sphaeroteca fuliginea se manifestă în special vara, în perioadele cu secetă și temperaturi ridicate. Boala se recunoaște ușor, prin apariția unor pete albe, care se întind și acoperă toată suprafața frunzelor.
Fusarioza (ofilirea vasculară) la castraveți
Fusarioza la castraveți se manifestă mai ales în perioadele cu precipitații, la culturile de castraveți în câmp sau grădină. Boala este favorizată de temperaturile ridicate (27-30 grade), de umiditatea atmosferică și în sol, dar și de prezența vectorilor de transmitere (insecte dăunătoare, nematozi etc).
Plantele atacate se ofilesc treptat, florile avortează iar fructele (dacă planta a fructificat deja) rămân mici, se coc devreme, iar seminţele din interiorul fructelor sunt brune sau galbene. Boala se identifică ușor, secționând tulpina unei plante afectate. Găsim vasele din interior brunificate și lignificate, sau, așa cum spun legumicultorii, plantele „au făcut țeavă”.
Citește și: CUM PRELUNGIM RECOLTA DE CASTRAVEȚI?
Alternarioza la castraveți
Alternarioza la castraveți este produsă de ciupercile din genul Alternaria (A. cucumerina) și se manifestă prin apariția unor pete gălbui pe frunze, tulpini, uneori pe fructe. Petele sunt delimitate, bine conturate și se măresc concentric. Ulterior acoperă o porțiune mare din frunză iar aceasta se usucă. pe tulpini și lăstari petele sunt alungite, iar la nivelul fructelor sunt circulare și adâncite în pulpă.
Pătarea unghiulară a castraveților
Dintre bolile produse de bacterii, pătarea unghiulară este cea mai cunoscută și deopotrivă cea mai păgubitoare la castraveți. Boala se manifestă atât pe frunze cât și pe fructe prin apariția unor pete caracteristice, colțuroase, la început străvezii apoi cafenii. Fiind produsă de bacterii, la nivelul petelor nu se găsesc hife, în schimb apar picături cleioase, mucilaginoase, care antrenate de apa de ploaie (sau irigații) infectează și alte plante din apropiere.
Sursa: Dragoș Șerban