CUM STIMULEZI CREȘTEREA CASTRAVEȚILOR CU SODĂ ȘI SARE

Gestionarea integrată a culturilor de castraveți include nu doar tehnici moderne, ci și soluții simple, eficiente și economice. Un exemplu tot mai adoptat în grădinăritul semi-profesionist este folosirea bicarbonatului de sodiu și a sării de bucătărie – două substanțe cu rol dublu: protecție fitosanitară și întărire fiziologică.
 
Rolul bicarbonatului și al sării în combaterea bolilor fungice
Castraveții sunt sensibili la boli precum făinarea, mana și putregaiurile de origine fungică. Aceste probleme apar frecvent în perioade umede, mai ales în spații închise sau slab ventilate. Bicarbonatul de sodiu are proprietăți antifungice recunoscute, reducând sporii fungilor prin alcalinizarea suprafeței frunzelor. În același timp, sarea (clorura de sodiu) poate acționa ca un tonic osmotic, ajutând planta să-și regleze tensiunea celulară în condiții de stres.

Citește și: DE CE NU RODESC CASTRAVEȚII? Cauze și remedii
 
Tratamentul preventiv constă într-o soluție din 10 L de apă, 50 g bicarbonat, 1 linguriță sare și 1 lingură de săpun lichid natural, aplicată la 10–14 zile. Se pulverizează pe întreaga plantă, dimineața sau seara, evitând orele cu soare puternic și perioadele ploioase.
 
Tehnici de stimulare a creșterii și întinerirea plantelor
Pe lângă combaterea bolilor, aceste soluții pot stimula și creșterea lăstarilor, întârziind senescența frunzelor. Aplicarea foliară a unui amestec slab de sodă și sare (1 linguriță din fiecare în 10 L apă) susține activarea proceselor metabolice din fazele vegetative active.
 
Pentru întinerirea plantei, se recomandă udarea la rădăcină cu o soluție de 10 L apă + 2 linguri bicarbonat. Aceasta se aplică de 2–3 ori pe sezon, începând cu luna iulie. În plus, soluția are rol preventiv împotriva făinării și ofilirii fiziologice.

Citește și: CU CE FERTILIZĂM CASTRAVEȚII ÎN PERIOADA DE FRUCTIFICARE
 
Recomandări și limite de aplicare
Aplicarea acestor tratamente trebuie făcută cu măsură și precizie. Concentrațiile mari de sare sau bicarbonat pot cauza arsuri foliare, inhibarea creșterii sau dezechilibre nutriționale. Nu se recomandă aplicarea pe plantele aflate în stres termic (peste 30°C), în bătaia directă a soarelui sau imediat după ploaie.
 
În combinație cu alte practici agroecologice (mulcire, rotația culturilor, prevenirea excesului de azot), aceste soluții contribuie la obținerea unor culturi de castraveți mai sănătoase, cu fructe uniforme și randament crescut.