DIFERENȚELE DINTRE SĂMÂNȚOASE ȘI SÂMBUROASE ÎN PERIOADA ÎNFLORITULUI

Vremea din primăvară are o influență directă asupra modului în care se exprimă potențialul de înflorire format în anul precedent. Chiar dacă mugurii florali sunt bine formați și pomul intră în sezon cu o bază biologică bună, condițiile din câmp din perioada dezmuguririi și a înfloritului pot susține sau, dimpotrivă, pot limita puternic rezultatul final. Din acest motiv, primăvara trebuie privită ca perioada în care potențialul deja creat se transformă în înflorire efectivă, în legare și, în final, în producție.
 
Temperaturile din această perioadă au o importanță deosebită. Atunci când primăvara evoluează echilibrat, mugurii pornesc mai uniform, florile se deschid într-un ritm mai apropiat, iar procesele biologice decurg mai normal. În schimb, variațiile bruște de temperatură, episoadele reci sau încălzirile prea rapide pot deregla ritmul de dezvoltare al pomului. O încălzire timpurie poate grăbi pornirea în vegetație și poate expune florile sau mugurii la riscul de îngheț ulterior, iar temperaturile scăzute din timpul înfloritului pot afecta polenizarea, fecundarea și legarea fructelor.
 
Citește și: CUM INFLUENȚEAZĂ FERTILIZAREA FORMAREA MUGURILOR FLORALI

Ploile, vântul, umezeala ridicată și lipsa perioadelor favorabile de zbor pentru insectele polenizatoare pot influența, la rândul lor, calitatea înfloritului și succesul fructificării. Chiar dacă pomul înflorește bine din punct de vedere vizual, condițiile nefavorabile din câmp pot reduce eficiența polenizării și pot diminua valoarea practică a unui înflorit abundent. De aceea, analiza înfloritului nu trebuie făcută doar după numărul florilor, ci și după condițiile reale în care are loc această fază.
 
Timpul din primăvară este foarte importantă și din punct de vedere tehnologic, deoarece influențează direct planificarea lucrărilor din livadă. În această perioadă, monitorizarea atentă a condițiilor din câmp ajută la alegerea momentelor potrivite pentru diferite intervenții, inclusiv pentru procedurile de rărire. Acest lucru este valabil atât pentru rărirea manuală sau mecanică, cât și pentru rărirea chimică, unde eficiența tratamentelor depinde mult de stadiul fenologic al pomului, de temperatură, de umiditatea aerului, de starea pomului și de ritmul general de dezvoltare din livadă. Cu alte cuvinte, aceleași condiții de primăvară care influențează înflorirea și legarea influențează și corectitudinea deciziilor tehnologice luate în această perioadă.
 
În practică, monitorizarea vremii și a condițiilor din câmp în timpul primăverii este necesară nu doar pentru a înțelege comportamentul pomilor, ci și pentru a reacționa corect. Observarea temperaturilor, a riscului de îngheț, a umidității, a precipitațiilor, a vântului și a evoluției fenologice ajută pomicultorul să coreleze starea livezii cu intervențiile pe care urmează să le facă. Acest lucru este deosebit de valoros în anii instabili, când diferențele de câteva zile sau chiar de câteva ore pot schimba atât nivelul de risc pentru flori, cât și eficiența unor lucrări precum tratamentele sau rărirea chimică.
 
Citește și: FACTORII CARE DETERMINĂ VIGOAREA ÎNFLORITULUI LA POMII FRUCTIFERI

Prin urmare, vremea din primăvară nu trebuie văzută doar ca un factor extern care influențează pasiv pomul, ci ca un element de mare importanță pentru interpretarea corectă a stării livezii și pentru alegerea momentelor optime de intervenție. Atunci când condițiile din câmp sunt urmărite atent, iar deciziile sunt adaptate la realitatea din teren, cresc șansele ca potențialul de înflorire format în anul precedent să fie valorificat cât mai bine.
 
Diferențe între speciile sămânțoase și sâmburoase în ceea ce privește vigoarea înfloritului
Deși principiile biologice care stau la baza înfloritului sunt, în linii mari, aceleași la toate speciile pomicole, modul în care acestea se exprimă diferă destul de mult între speciile sămânțoase și cele sâmburoase. Aceste diferențe țin de tipul de lemn roditor, de ritmul de formare a mugurilor florali, de sensibilitatea la alternanța de rodire, de reacția la tăieri, de cerințele față de frigul din perioada de repaus și de modul în care pomii răspund la condițiile din câmp. Din acest motiv, vigoarea înfloritului nu trebuie analizată identic la toate speciile, chiar dacă factorii generali sunt asemănători.
 
La speciile sămânțoase, în special la măr și păr, rodirea are loc în mare măsură pe formațiuni roditoare mai stabile, cum sunt țepușele și alte formațiuni scurte de rod. Din acest motiv, la aceste specii contează foarte mult capacitatea pomului de a forma și păstra muguri de rod de bună calitate de la un an la altul. În special la măr, vigoarea înfloritului este puternic influențată de încărcătura de rod din anul precedent, iar tendința spre alternanță poate fi pronunțată atunci când pomul este lăsat să producă excesiv într-un an. Astfel, la sămânțoase, intensitatea înfloritului este strâns legată de echilibrul dintre rodirea curentă și formarea mugurilor florali pentru sezonul următor.
 
La speciile sâmburoase, situația este mai variată, deoarece tipul de lemn roditor diferă mai mult de la o specie la alta. De exemplu, la piersic rodirea are loc în principal pe lemn de un an, ceea ce înseamnă că pomul are nevoie permanent de formarea unor lăstari noi, bine dezvoltați și bine luminați, capabili să susțină producția sezonului următor. La cireș, cais și prun, o parte importantă a rodului se formează pe buchete de mai sau pe alte formațiuni de rod relativ stabile, dar și aici calitatea lemnului roditor și gradul de luminare al coroanei influențează puternic înflorirea. Prin urmare, la sâmburoase, vigoarea înfloritului depinde nu doar de numărul mugurilor, ci și de tipul și calitatea lemnului pe care aceștia se formează.
 
Citește și: DE CE ÎNFLORESC POMII MAI PUTERNIC SAU MAI SLAB?

O altă diferență importantă este legată de reacția la tăieri și la vigoarea vegetativă. La sămânțoase, mai ales în livezile moderne, obiectivul este de multe ori menținerea unui echilibru stabil între formațiunile de rod și creșterea anuală, fără a stimula excesiv vegetația. La sâmburoase, în special la piersic, tăierile au un rol și mai direct în susținerea înfloritului, deoarece lipsa reînnoirii lemnului roditor duce rapid la scăderea potențialului de rodire. Cu alte cuvinte, la unele sâmburoase, menținerea unui înflorit bun depinde foarte mult de capacitatea pomicultorului de a reînnoi corect lemnul roditor prin tăieri.
 
Diferențe apar și în sensibilitatea față de frigul din perioada de repaus și față de condițiile de primăvară. Unele sâmburoase, cum sunt caisul sau piersicul, pot reacționa mai sensibil atât la insuficiența acumulării frigului, cât și la încălzirile timpurii urmate de înghețuri de revenire. La sămânțoase, în special la măr și păr, aceste aspecte rămân importante, dar dinamica de pornire în vegetație și comportamentul mugurilor pot fi diferite în funcție de specie și soi. Din acest motiv, modul în care se exprimă vigoarea înfloritului în primăvară poate varia destul de mult chiar între culturi aflate în aceeași zonă.
 
În practică, aceasta înseamnă că analiza înfloritului trebuie făcută ținând cont de particularitățile fiecărei specii. La măr și păr este foarte importantă urmărirea relației dintre încărcătura de rod și formarea mugurilor de rod, iar la sâmburoase trebuie acordată o atenție mai mare calității lemnului roditor, reînnoirii acestuia și sensibilității mai mari a unor specii la stresul climatic. Astfel, deși vorbim despre aceeași temă generală — vigoarea înfloritului — mecanismele prin care aceasta se construiește și se exprimă diferă suficient de mult încât să justifice o abordare separată pentru sămânțoase și sâmburoase.
 
Privit în ansamblu, acest lucru confirmă că înfloritul nu poate fi interpretat corect doar după aspectul vizual al pomului în primăvară. Pentru a înțelege de ce un pom înflorește mai puternic sau mai slab, este necesar să analizăm atât regulile generale valabile pentru toate speciile, cât și particularitățile biologice proprii fiecărei grupe și fiecărei culturi în parte.
 
Materialul face parte dintr-o serie. Revenim cu articole dedicate factorilor care influențează înfloritul și intervențiilor din livadă.
 
Autor: Sergiu Smocinschi, specialist în digitalizarea agriculturii