Simptomele bolii
Pătarea unghiulară este o boală produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv. Lachrymans și provoacă pagube însemnate la cultura de castraveți, determinând scăderea calitativă și cantitativă a producției.
Atacul acestei boli se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor (cotiledoane, frunze, flori și fructe). Încă de la începutul vegetației, pe cotiledoanele plăntuțelor (primele 2 frunze) apar pete mici, umede, de culoare brună și sub formă circulară sau neregulată.
Deși denumirea este de pătare unghiulară, pe fața superioară a frunzei apar pete circulare, punctiforme la început și apoi din ce în ce mai mari. Pe fața inferioară a frunzei, petele sunt mărginite de nervuri, de unde și denumirea de pătate unghiulară.
Această particularitate o face ca să fie relativ ușor de deosebit de mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis), la care petele sunt mărginite de nervuri pe fața superioară a frunzei.
Pe timp umed, dimineața, pe fața inferioară a petelor foliare apare un exudat mucilaginos, albicios, sub formă de picături. Exudatul se usucă și formează o crustă albă-cenușie. Cu timpul, petele foliare devin brune, confluează, iar țesuturile din dreptul lor se usucă și se rup. Pete asemănătoare apar și pe tulpină.
Florile infestate se usucă și cad. Pe fructe, atacul produce mici pete circulare (1-2 mm), adâncite în țesuturi, cu aspect umed și cu o zonă centrală albicioasă. În dreptul acestor pete, fructul se acoperă cu lichid bacterian, pe vreme umedă, iar pe vreme uscată se crapă.
Condiții de apariție a bolii
Apariția infecției este favorizată de umiditatea ridicată (peste 90%), prezența picăturilor de apă pe organele aeriene ale plantelor și temperatura cuprinsă între 18-28 grade Celsius.
Răspândirea infecției este realizată pe durata perioadei de vegetație, prin intermediul picăturilor de apă (ploi sau irigare prin aspersiune), iar de la un an la altul se transmite prin semințe contaminate și resturile vegetale infestate.
Masuri de prevenire și combatere
- Practicarea unui asolament de 4-5 ani pentru culturile de curcubitacee,
- adunarea și distrugerea resturilor vegetale la sfârșitul perioadei de vegetație, astfel încât ciuperca să nu se mai poată dezvolta și răspândi în viitoarele culturi,
- folosirea semințelor profesionale de castraveți,
- utilizarea unei tehnologii la cultura de castraveți, care să includă un plan de fertilizare, de la înființare și până la recoltare,
- irigarea culturilor de curcubitacee din spațiile protejate cu sisteme de irigare prin picurare,
- utilizarea foliei de mulcire pentru controlul umidității relative a aerului,
- aerisirea corespunzătoare a serei/solarului.
De asemenea, îngrășămintele pe baza de Cu, aplicate atât foliar cât și radicular îmbunătățesc sistemul de auto-apărare a plantei și previn apariția acestui agent patogen.
O importanță deosebită în combaterea pătării unghiulare la castraveți, o are aplicarea de tratamente chimice, în dozele omologate.
Sursa: Marcoser