De unde începem?
Ca și producători ne așteptăm ca fructele noastre de căpșuni să arate perfect uniforme și cât mai mari dar să aibă un gust cât mai dulce și învăluit de aroma unică și specifică soiului ales. Ca să putem atinge acest țel trebuie să ne asigurăm că plantele sunt sănătoase, se dezvoltă într-un mediu ferit de boli și dăunători și au un conținut ridicat de minerale și zaharuri ca glucoza și fructoza. Accesul plantei la un nivel optim de minerale și alți nutrienți o ajută să funcționeze la capacitate maximă și să producă complexele de zaharuri, aminoacizi și proteine complete.
Citiți și: CULTIVAREA CĂPȘUNILOR ÎN GHIVECI: Sfaturi pentru roadă bogată
Acești compuși vor ajuta planta să construiască un sistem imunitar cât mai puternic împotriva bolilor și pereți celulari care vor fi destul de puternici să reziste împotriva atacurilor insectelor dăunătoare.
Cum alegem terenul potrivit pentru căpșuni?
Căpșunul preferă în general solurile cu textura mijlocie, lutoase, luto-nisipoase, permeabile și cu o bună capacitate de reținere a apei, evitând zonele în care se formeze crustă după ploi (luncile râurilor, cernoziomuri, cenușii de pădure, brun roșcat de pădure. Iar pH-ul solului să fie cuprins între 5,5-6,5 cu o reacție slab acida sau neutral. Ar fi de preferat ca terenul pentru căpșun să fie plan (fără denivelări) sau locuri unde băltește apa. Sa fie bine lucrat înainte de înființarea culturii, bine mărunțit, fertil, afânat, reavăn pe o adâncime de minim 20 cm pentru cultura clasică la sol pe paie sau peste 35 până la 45 cm pentru cultura pe folie de mulcire.
Căpşunul este o plantă cu sistem radicular relativ superficial, este pretenţios la însuşirile solului. Plantele care au ocupat terenul anterior cultivării căpşunului, trebuie să-l îmbogăţească în substanţe nutritive şi să nu facă parte dintre speciile care pot prezenta boli şi dăunători comuni cu căpşunul cum ar fi usturoi, cartof, ceapă, castraveţi, tomate, vinete, ardei, deoarece aceste culturi contribuie la apariţia nematozilor(viermi din sol) şi servesc drept gazdă intermediară pentru acești dăunători.
Și cea mai des întalnită greșeală și un factor important: NU se plantează căpșun după căpșun pe aceeaşi suprafaţă de teren, numai după o perioadă de minim de 3 ani de repaus. Solurile devin epuizate și infestate de boli și dăunători.
Citiți și: ÎNGRĂȘĂMÂNT NATURAL PENTRU A SPORI RECOLTA DE CĂPȘUNE
Cercetările din marile centre din California au demonstrat în ultimii ani că este benefic să schimbăm chiar soiurile folosite la câțiva ani pentru a evita ca agenți patogeni să se adapteze treptat la rezistența sistemului imunitar.
Un aspect important: Descălțarea
Descălţarea, constă în dezvelirea unei părţi a sistemului radicular al plantelor de căpşun, produsă prin sfărâmarea şi deplasarea pământului de pe rădăcini, datorită alternării îngheţului cu dezgheţul la suprafaţa solului. Astfel plantele rămân cu rădăcina afară se deshidratează și se usucă. Aveți grijă să acoperiți rădăcinile cu pământ.
Spor la grădinărit!
Sursa: Pepiniera Moara