Cel mai cultivat soi de struguri de masă din lume rămâne Thompson Seedless, cunoscut și sub denumirea Sultanina. Originar din Orientul Mijlociu, dar adoptat masiv în California, acest soi este apreciat pentru versatilitatea sa: poate fi consumat proaspăt, transformat în stafide sau chiar folosit la vinuri ușoare. Fără sâmburi, cu boabe verzi-aurii și un gust dulce, Thompson Seedless este liderul incontestabil în preferințele marilor producători din SUA, Turcia, Iran, Chile și India.
Pe locurile următoare se află soiurile roșii fără sâmburi, adaptate cerințelor pieței moderne. Crimson Seedless este un exemplu elocvent: dezvoltat în SUA, acest strugure a devenit standardul pentru sortimentele roșii de masă. Cu boabe ferme, culoare intensă și o excelentă capacitate de păstrare, Crimson este preferatul supermarketurilor, fiind cultivat pe scară largă în Chile, Peru, Africa de Sud și Italia.
Tot din SUA provine și Red Globe, un soi cu sâmburi, dar cu un succes remarcabil în Asia. Boabele sale mari, perfect rotunde, cu o nuanță roșie profundă, îl fac ușor de recunoscut. Deși mai puțin căutat pe piețele vestice, Red Globe este intens cultivat în China, Peru, Egipt și alte țări din emisfera sudică, unde aspectul și rezistența sunt prioritare.
Un alt soi cu maturare timpurie și popularitate constantă este Flame Seedless. Strugure roșu, fără sâmburi, cu aromă ușor florală, Flame este printre primele care ajung pe piață în fiecare sezon. Este cultivat în SUA, Mexic, Spania și Turcia, fiind ales de comercianți pentru prospețimea sa și culoarea atractivă.
Printre puținele soiuri cu sâmburi care se mențin în topul mondial se numără Italia, cunoscut și sub denumirea „Italia Bianca” sau „Italia Muscat”. Acest strugure galben-auriu, cu aromă muscată puternică, este cultivat intens în regiuni mediteraneene precum Italia, Grecia sau Egipt. Deși nu este fără sâmburi, compensează prin aromă și aspect, fiind nelipsit de pe piețele din sudul Europei și America de Sud.
În acest context global dominat de soiuri americane sau adaptate piețelor vestice, România are totuși un reprezentant notabil: Victoria. Creat la Stațiunea de Cercetare din Drăgășani în anii ‘70, acest soi s-a extins rapid nu doar în România, ci și în Italia, Spania, Moldova sau Serbia. Boabele mari, galbene, maturarea timpurie și productivitatea ridicată au făcut din Victoria cel mai cultivat soi românesc de masă la nivel internațional. Deși nu figurează în top 5 mondial, Victoria rămâne un reper pentru viticultura est-europeană.
Dominat tot mai mult de soiuri fără sâmburi, sectorul global al strugurilor de masă evoluează spre standarde clare: textură crocantă, aspect perfect, rezistență la transport și perioadă de păstrare îndelungată. În acest peisaj, soiurile tradiționale cu sâmburi supraviețuiesc prin aromă și identitate regională, în timp ce soiurile românești, precum Victoria, își păstrează relevanța prin adaptabilitate și calitate.