Se spune că rădăcinile mereu te cheamă acasă. O fi, nu putem să garantăm că e valabil pentru toată lumea, dar pentru Petru Eșanu din Mihăileni, cu siguranță asta a funcționat. De când se ține minte, ceva construiește – legături, relații, case, iar mai nou s-a apucat să clădească o afacere în satul de baștină. După mai mulți ani pe care i-a petrecut în străinătate, unde a lucrat în domeniul construcțiilor, bărbatul a revenit acasă, alături de familie. Iar de doi ani s-a apucat de albinărit. Proaspătul apicultor recunoaște că insectele sunt pretențioase, dar asta nu-l împiedică să vrea să le înțeleagă și să formeze cu ele o comunicare apropiată și de durată. Are 80 de familii de albine, iar fiecare zi alături de ele, reprezintă o provocare dulce.
De ce ați ales să deschideți o afacere în domeniul albinăritului?
Nu aș zice neapărat că albinele sunt doar o afacere, ele reprezintă ceva mai mult, aș spune eu. Da, este și business, dar eu cred că mai mult e ca un hobby, o plăcere. Îmi place să mă ocup de albine, alții au frică de ele.
Care a fost prima investiție pe care ați făcut-o în albine?
Mai întâi am investit în stupi și în albine, am luat de la început 40 de stupi și 40 de familii, dar nu am luat familii întregi, le-am luat pe cinci rame, roiuri mai mici.
Și banii erau adunați din construcții din străinătate?
Da, erau banii pe care i-am adunat la construcții. Am pus tot ce am mai avut noi agonisiți, ne-au mai ajutat și părinții. Investițiile au fost destul de mari pentru capacitățile noastre, pentru că și stupii sunt scumpi și albinele tot. Dar ne-am gândit că nu merită să începi vara doar cu cinci familii, cu speranța că ai să cumperi mai târziu, așa e foarte greu, mai bine investești o sumă mai mare, în așa fel simți că ai început o afacere.
Ați apelat și la vreo metodă de creditare?
În privința la aceasta ne temem, dar dacă am avut experiența de a obține finanțarea din cadrul FARM, parcă e altfel, am căpătat mai multă siguranță. Ne-am mai informat de când am deschis SRL-ul. Era frica aceasta deodată, dar acum soția, care este și contabilă, vine cu sfaturi.
Cum a fost prima întâlnire cu albinele? Cum le-ați descoperit în general?
La un cumătru, la el a venit un roi de albine, apoi el și-a dorit să se dezvolte și a făcut două-trei familii. Apoi le vedeam la el și mai tare se trezea dorința de a mă încerca în această sferă. Aș că mi-am făcut primul stup, stupul îl aveam, dar nu aveam încă albine. O rudă a părinților având albine, de la început mi-a dat un roi, apoi încă două. În 2019 aveam deja trei familii și am reușit câteva ceva să învăț, iar în 2020 am procurat 40 de familii.
Și reușiți la ele? Munciți singur sau vă ajută cineva?
La stupi sunt singur, și la asamblat, lucrul cu ramele și la încleiat, mă ajută soția sau tatăl socru, depinde de disponibilitatea lor.
Da la strâns mierea?
La strâns mierea toți participă. Anul trecut am procurat albinele și am strâns mierea doar de la floarea-soarelui. Anul acesta deja am avut și puțină rapiță și salcâm.
De unde luați informația despre cum se îngrijesc albinele?
Multă informație este pe internet, dar caut și prin cărți. Dacă vrei să ai rezultate, trebuie să te informezi, ca în orice alt domeniu. Dacă deții informații, ești mult mai sigur și știi cum trebuie să acționezi.
Ce faceți cu materia obținută?
Deocamdată o colectez pentru că suntem în proces de obținere de certificate și de aparat de casă. Dar până ne înregistrăm legal, avem cu cine o împărți, familia e mare și avem și multe rude.
Ce zic rudele și prietenii le place mierea?
Toți zic că e gustoasă (râde satisfăcut).
Pentru că sunteți la început de cale, cum ați reușit să supraviețuiți iarna, mulți au suferit pierderi.
Am ieșit din iarnă cu bine, față de alții, cu care am vorbit, vreau să spun că am ieșit chiar foarte bine. Am avut doar trei pierderi din 57 de familii. E bine, eu fiind începător, m-am interesat, m-am informat, am făcut tratamente la timp, completările cu hrană. Când spuneam la alții că am numai trei pierderi ziceau că e bine, ei se ocupă de mai mulți ani și aveau mai multe pierderi.
Dar aici în regiunea aceasta sunt mulți care se ocupă cu apicultura?
Sunt, așa mai puternici, care au mai multe familii, sunt vreo patru.
Cum credeți, totuși această meserie se învață sau se ”fură„?
Nu știu. Eu cred că nu poți să o furi, pentru că persoanele care se ocupă cu albinele, nu tare se deschid, sunt mai secretoși.
De asta și vă întreb dacă aveți de unde învăța?
Eu cred că tot pățitul e priceput. Acum ai făcut o greșeală și altă dată nu o vei mai repeta. Sunt multe sfaturi pe care le înveți de la cineva, dar nu îți spune nimeni secretele. Oricum sunt lucruri pe care doar singur trebuie să le înțelegi și să înveți.
Ce ați reușit să învățați în aceste două sezoane de la albine?
Până acum lucram la albine și puteam să mai fac altceva, acum dacă tot mărim prisaca, numai pe ele mă axez. Pentru a avea rezultate bune, trebuie să fii permanent în stupină. Trebuie făcut totul la timp. Dacă n-ai făcut ceva astăzi, mâine deja este târziu. Am extras mierea de exemplu, apoi trebuie să faci prelucrare, tratamentele, completările, să le stimulezi. Sunt nuanțe și acestea trebuie făcute la timp.
Și în cadrul concursului anunțat de GAL-ul ”Răutul de Sus”, pentru ce ați depus și ce ați cumpărat?
Anul trecut ne-a fost foarte dificil când am ajuns la extras mierea, nu aveam cu ce. Ca începător, am investit în stupi, în albini, rame, foițe de ceară. Ne-a fost dificil, trebuia să rog pe cineva să ne împrumute centrifuga, dar acel cineva tot avea nevoie și am înțeles că la sezon trebuie să ai în mod obligatoriu o centrifugă. Am depus cererea la proiect cu speranța că o să câștigăm. Ne-am dorit o centrifugă și sublimatorul pentru tratamente.
Care a fost suma care ați cerut-o?
Am cerut suma de 17.500 lei, iar costurile totale s-au ridicat la 25.000 lei.
Deja ați reușit să procurați, ați reușit și să utilizați noua centrifugă?
Anul trecut am extras cu o centrifugă mai veche, cu patru rame, manuală, ramele nu se roteau singure, trebuia să le scoți și să le întorci, era mai greu. Anul acesta e cu mult mai simplu, am pus ramele și am programat centrifuga, am dat ciclu de rotații. Îmi place programele ei, are cinci programe pentru șase rame întregi și 12 magazine.
În general, cam cât timp pe zi petreceți pentru dezvoltarea afacerii?
Acuma, sigur îmi ia vreo trei-ptru zile pe săptămână, dar așa cum planific să mă dezvolt, sigur îmi va ocupa tot timpul. Vrem să participăm și la alte proiecte, ne dorim să avem și un loc de păstrare a ramelor. Trebuie să ai o încăpere unde să păstrezi ramele, unde să faci extragerea mierii.
Unde vă sunt stupii, toți sunt în grădină?
Am și acasă, dar am și în pădure, duse pe remorcă. Am făcut remorcă să îmi fie ușor să le mut dintr-o parte în alta. Anul trecut le-am dus la floarea-soarelui și cam îți rupe spatele, încarcă – descarcă. E complicat.
Cine le păzește?
Nimeni, eu mă duc și le verific atât dimineața cât și seara.
Iată aveți al doilea sezon de când ați deschis activitatea, ați sfătui și pe ați tineri să se apuce de business în Moldova și dacă merită să pornești ceva?
Eu cred că merită să te pornești și să acționezi. În străinătate nu lucrăm mai puțin decât o facem acasă. Acolo e chiar mai mult și mai stresant și ești departe de casă și familie. Aici chiar dacă ai muncit mai mult, dacă te apucă noaptea departe de casă, știi că te întorci direct la familie, lângă soție, lângă copii. Eu am fost peste hotare, dar nu mi-a plăcut. Mereu am fost cu gândul acasă, nu am putut să mă obișnuiesc printre străini, nu pot să mă deprind în altă parte. E rău sau e bine? Fiecare decide pentru sine, dar eu vreau să fiu acasă.
Petru este unul dintre beneficiarii concursului organizat de Grupul de Acțiune Locală „Răutul de Sus”, în cadrul proiectului UE ”Implicarea societății civile în îmbunătățirea proceselor de dezvoltare rurală și promovarea unor modele eficiente pentru dezvoltarea locală durabilă”, implementat de FARM.