BIOSTIMULATORII ÎN APICULTURĂ: Rezultate pentru calitatea botcilor

Utilizarea biostimulatorilor în alimentația albinelor devine un subiect tot mai prezent în practica apicolă, în special în contextul variațiilor climatice și al perioadelor fără cules, care afectează dezvoltarea familiilor și stabilitatea producției. Experiențele realizate în ultimii ani în stupine din Republica Moldova arată că intervențiile nutriționale pot influența direct performanța familiilor de albine, în special în producerea lăptișorului de matcă.
 
Vitalie Jereghi - doctorand al Facultății Științe Agricole, Silvice și Mediu, UTM, a testat în condiții reale utilizarea biostimulatorilor în combinație cu hrănirea stimulatoare, urmărind indicatori precum acceptarea larvelor, cantitatea de lăptișor și calitatea botcilor.
 
Ideea de la care am pornit este foarte simplă: o familie de albine bine susținută nutrițional produce mai mult și mai constant. În perioadele în care nu există cules, familiile intră într-un dezechilibru, iar acest lucru se reflectă imediat în capacitatea lor de a crește larve și de a produce lăptișor de matcă. Prin introducerea biostimulatorilor în siropul administrat, am urmărit să susținem aceste procese și să vedem dacă putem obține rezultate măsurabile, explică Vitalie Jereghi.
 
Testările au fost realizate pe parcursul a doi ani, în stupine unde familiile au fost organizate în loturi comparabile, pentru a putea evalua impactul direct al intervenției nutriționale.
 
Am lucrat cu familii standardizate, cu aceeași putere și condiții similare, pentru a elimina variațiile. Diferența a fost făcută doar de modul de hrănire. În loturile experimentale am administrat sirop cu biostimulatori, iar în cele martor doar sirop simplu. Rezultatele au fost clare: procentul de larve acceptate a crescut semnificativ, cu valori între 12 și 27,5% față de loturile fără biostimulatori, menționează Vitalie Jereghi.
 
Pe lângă acceptarea larvelor, diferențele s-au observat și la nivelul producției și calității lăptișorului de matcă, dar și în dezvoltarea botcilor.
 
Nu vorbim doar despre cantitate. În loturile unde am utilizat biostimulatori, botcile au avut dimensiuni mai mari, masă corporală mai ridicată și o dezvoltare mai uniformă. Asta înseamnă mătci mai bine dezvoltate și, implicit, familii mai performante. În unele variante, am înregistrat creșteri de peste 30% ale producției totale de lăptișor, ceea ce pentru un apicultor înseamnă o diferență economică reală, precizează acesta.
 
Experimentele au vizat și identificarea unor doze optime și a combinațiilor eficiente de biostimulatori, adaptate condițiilor locale.
 
Nu orice doză și nu orice produs oferă rezultate. Am testat mai multe variante și am observat că eficiența depinde foarte mult de concentrație și de momentul aplicării. De exemplu, anumite formule au avut rezultate constante în creșterea producției și în stabilitatea indicatorilor, în timp ce altele au fost mai puțin eficiente. De aceea, este important ca aceste produse să fie utilizate controlat și adaptat fiecărei stupine, explică Vitalie Jereghi.
 
Un rol important îl are momentul aplicării, în special în perioadele în care familiile nu beneficiază de resurse naturale suficiente.
 
Hrănirea stimulatoare devine esențială în intervalele fără cules, când familiile nu au resurse pentru a susține creșterea. În aceste condiții, intervenția cu sirop și biostimulatori nu doar menține activitatea, dar poate chiar crește performanța. Practic, ajutăm familia să nu intre în declin și să continue producția, spune Vitalie Jereghi.
 
Pe termen lung, astfel de intervenții pot contribui la diversificarea producției și la valorificarea mai eficientă a produselor apicole.
 
Cred că trebuie să privim dincolo de miere. Lăptișorul de matcă este un produs cu valoare ridicată, iar dacă reușim să îl producem constant și la o calitate bună, putem crește semnificativ rentabilitatea stupinei. Biostimulatorii nu înlocuiesc managementul de bază, dar pot amplifica rezultatele atunci când sunt utilizați corect, subliniază Vitalie Jereghi.
 
Rezultatele obținute în urma acestor testări confirmă faptul că intervențiile nutriționale bine gestionate pot deveni un instrument eficient pentru optimizarea producției apicole, în special în condițiile actuale, marcate de instabilitate climatică și presiuni asupra resurselor naturale.