Situația din sectorul zootehnic este tot mai des discutată pe la întâlnirile dintre fermieri și înalții demnitari. Ministrul Viorel Gherciu și-a început serialul Ora Ministrului anume cu acest subiect. În Republica Moldova sunt tot mai puţini cei care vor să dezvolte afaceri în zootehnie. În ultimii 20 de ani, numărul fermelor a scăzut de două ori, iar crescătorii de animale se plâng de costurile mari de întreţinere şi de lipsa forţei de muncă.
În plus, laptele sau alte produse se achiziţionează cu preţuri foarte mici.
AGROMEDIA a discutat cu președinta Asociației Fermierilor-Producători de Lapte, Ana Pancrat, care deține și o fermă cu 460 de vaci, rasa Holstein Freisian. Potrivit antreprenoarei, producătorii de lapte și procesatorii de materie primă se află într-un conflict interminabil, și asta pentru că „procesatorii platesc bănuți și sunt cei care ne falimentează pe zi ce trece. Noi căutăm soluții, ei nici nu vor să audă de noi, ne împart pe categorii”, ne-a spus dna Pancrat.
Ana Pancrat: Dacă se promulgă Legea 231, va fi interzis exportul în UE
Despre susținerea ministrului, fermiera a menționat că antreprenorii din domeniu o au, dar cea mai mare problemă e la dna Președinte.
„De fapt, conflictul e mai degrabă o competiție - cineva vrea preț la lapte pentru munca oferită, dar cineva pentru procesare vrea venituri. Noi ziceam toți că procesatorii strâng cireașa de pe tort, dar s-a depistat că cei cu profitul sunt rețelele de comercializare. Din orice produs vândut, procesatorilor le este scos adaosul comercial de 35%, sume care ușor puteau fi dat la ferme.
A fost înaintată Legea 231, votată în două lecturi, trebuia să fie promulgată de președinta Maia Sandu. Legea se referă la aceste adaosuri, să fie reduse. Inițiativa ar fi ajutat foarte mult ca procesatorii să ofere un preț mai mare pentru materia primă, cel pe care îl cerem noi. Dar nu se întâmplă, pentru că beneficiul intră în buzunarele rețelelor de comercializare.
Toată povara stă pe umerii producătorului, dacă ar fi promulgată legea, cele 35% n-ar fi achitate. E o sumă colosală! Am înțeles că i se arată cu degetul puterii de la Chișinău. Există Kauflandul, cel mai mare importator de produse, și au pus ultimatum: dacă promulgați Legea, vă interzicem exportul în UE. Și Maia Sandu stă la răscruce.
Că avem vinurile, valoarea R. Moldovei, și să nu faci export cu ele ar fi o mare problemă. În plus, mai sunt și fructele.
Dar se defavorizează laptele. Să zicem că ascultăm îndemnul dlui ministru, formăm asociații, cooperative, dar nu putem intra pe piață”, a subliniat Ana Pancrat.
Cum să scoți 400 de vite la păscut și unde?!
Pentru producătoare, anul 2021 a fost foarte greu. Impactul secetei din anul trecut l-a suportat în acest an.
„Este un sector în care totul vine cu întârziere. Stocurile de lapte s-au epuizat, cele din 2020 au fost necalitative, pentru că furajele sunt de proastă calitate. Ca să avem animale sănătoase, trebuie să consume cereale, care sunt superscumpe. Chiar dacă am avut roadă la porumb, nu ne salvează.
Plus la toate, ne gândeam că vom suporta scumpirile și la cereale, și la motorină, că vom trece și peste șirul lung de datorii acumulate anul trecut. Dar nici subvențiile nu ne salvează. Au intrat banii de la AIPA, dar nu la toți, și la compania noastră ne-au achitat jumătate. Plus ne-au reținut pentru câteva animale sub pretextul că nu sunt de prăsilă. Dar explicație nu vor să ne dea”, ne-a relatat sursa vizată.
În timpul Orei Ministrului, mai mulți crescători de ovine și caprine au comentat că prin subvențiile per cap de animal achitate pentru bovine, instituțiile statului îi defavorizează și depreciază munca lor.
„Ovinele și caprinele au ieșit imediat la pășunat. Eu nu pot scoate ferma întreagă de bovine la păscut. Trebuie să ai și un teren unde să le paști.
Se plătește per cap de animal, fiecare autoritate publică locală decide taxa – care 50 lei, care 75/lună. Și o achită cei care au 10 sau 20 de animale. Pășunele nu sunt reînnoite, ca în UE, o lună le-ai păscut, după care iarbă nu-i.
Cum rezistăm? Avem mare noroc de furnizori care ne intră în situație. Dacă mai avem subvenții, e și asta un plus. De rezistat, reziști, dar cât timp poți sta fără să investești în fermă, să o dezvolți, să nu mai lucrezi manual?
Noi investim numai din ce ne oferă statul, de fapt, reinvestim. Dacă ar fi să avem terenuri, am rezista. Numai din producerea de lapte nu supraviețuiești”, a conchis președinta Asociației Fermierilor-Producători de Lapte.
AGROMEDIA amintește că în acest an, pentru a opri reducerea efectivelor de animale şi cresterea costurilor de întreţinere, statul a oferit, în premieră, ajutor per cap de animal. Astfel, deţinătorii de bovine de rasă, au primit câte 7000 lei pentru fiecare animal, iar deţinătorii de oi şi capre de lapte sau pentru carne – câte 500 şi respectiv, 300 de lei.
În cazul animalelor de rasă pură, valoarea plăţii directe creşte cu 50%. Pentru aceste subvenţii au fost alocate 80 milioane de lei din Fondul Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural. Potrivit datelor, din 2000, numărul de vite, oi şi capre a scăzut treptat.
Datele statistice arată că numărul de bovine în 2000 era de 270 mii, iar în 2021 – 96 mii.
În context, Republica Moldova importă anual 30% din cantitatea de lapte consumat, 40% din cantitatea de unt şi 60 la sută din caşcavaluri şi brânzeturi.
sursa poze:agromedia.md