ULCERUL PODAL RUSTERHOLZ: Principala cauză de șchiopătare la vacile de lapte

Ulcerul Rusterholz este o leziune profundă a tălpii, localizată în centrul sau posteriorul sulei, apărută prin colapsul corionului lamelar, provocat de presiuni mecanice anormale. Spre deosebire de afecțiunile infecțioase (precum dermatita digitală), acest ulcer nu este cauzat de agenți patogeni, ci de stres biomecanic cronic asupra copitei.
 
Fermierii cu sisteme de stabulație liberă, cu pardoseli dure (beton), lipsa stratului de paie sau cauciuc, tăieri neregulate ale copitelor și lipsa spațiului pentru repaus bovin sunt cei mai expuși. În plus, vaca de mare producție este predispusă fiziologic, având greutăți corporale mai mari și timp redus de repaus între mulsuri, ceea ce favorizează apariția compresiei continue în zona suleară.

Citește și: MALADIILE COPITELOR LA VACI. Cauze, simptome, tratament, metode eficiente de îngrijire și curățare
 
Studiile epidemiologice din Europa și America de Nord confirmă faptul că ulcerul Rusterholz este responsabil de 20 până la 40% din totalul cazurilor de șchiopătare la bovine, prevalență care îl plasează în fruntea patologiilor locomotorii ale copitei.
 
Cum apare și de ce e atât de comun?
Afecțiunea apare, în esență, din cauza presiunii continue și dezechilibrate exercitate asupra tălpii, în special în regiunea suleară, unde țesuturile moi sunt supuse compresiei dintre osul distal și suprafețele dure ale pardoselii. Această compresie duce la inflamația, necrozarea și ulterior ulcerarea corionului sulear. Factorii care contribuie la apariția ulcerului sunt multipli, dar toți au legătură directă cu managementul sistemului de întreținere. Suprafețele dure, lipsa spațiului de repaus confortabil, tăierea neregulată a copitelor și perioadele lungi de stat în picioare sunt doar câteva dintre cauzele mecanice favorizante.
 
O altă componentă esențială este legată de nutriție. Acidoza ruminală subclinică, frecvent întâlnită în fermele cu rații intens concentrate, afectează calitatea keratinei și elasticitatea țesuturilor din structura cornoasă, făcând copita mai vulnerabilă la leziuni. De asemenea, vacile aflate în vârf de lactație sunt mai expuse, atât prin greutatea corporală ridicată, cât și prin timpul redus de repaus între mulsuri, care accentuează încărcătura pe membrele posterioare.
 
Citește și: ÎNGRIJIREA COPITELOR LA BOVINE: Fermierii trebuie să cunoască acești pași

Impactul economic – o problemă subestimată
Consecințele economice ale acestei afecțiuni sunt considerabile. Ulcerul podal nu afectează doar mersul, ci și capacitatea vacii de a se deplasa către masa furajeră, de a se așeza și de a se ridica fără durere. Studiile estimează pierderi de până la 300 euro pe animal afectat, incluzând scăderi de producție, tratamente, sacrificări premature și costuri de înlocuire. În plus, prezența șchiopătării reduce semnificativ fertilitatea, prelungind intervalul între fătări și crescând numărul de insamantări necesare.
 
Strategii de management eficient în prevenirea și controlul ulcerului podal
Prevenția eficientă a ulcerului Rusterholz începe cu o abordare multidisciplinară. Un program bine structurat de întreținere a copitelor, cu tăieri funcționale efectuate cel puțin de două ori pe an, reduce presiunea pe zonele vulnerabile și restabilește echilibrul biomecanic. Totodată, confortul în zona de odihnă trebuie să fie o prioritate: saltelele moi sau stratul gros de paie, în combinație cu un număr adecvat de boxe disponibile, încurajează repausul și reduc incidența leziunilor mecanice. Pardoselile trebuie evaluate periodic din perspectiva texturii și aderenței, iar spațiile de muls, circulație și alimentare trebuie să permită o deplasare fluentă și sigură.
 
Citește și: AȘTERNUTUL DIN RUMEGUȘ: Benefic pentru sănătatea copitelor bovinelor

Nutriția rămâne un element esențial în prevenția problemelor podale. Rațiile trebuie formulate astfel încât să reducă riscul de acidoză și să includă suplimentarea cu biotină, zinc și aminoacizi esențiali, care contribuie la sănătatea țesutului cornos. Totodată, monitorizarea comportamentului locomotor și evaluarea scorurilor de mers trebuie să devină practici de rutină în fermele comerciale, iar personalul de îngrijire să fie instruit pentru a recunoaște semnele incipiente ale disconfortului locomotor.
 
Ulcerul podal Rusterholz este, așadar, nu doar o boală a copitei, ci și un indicator al calității managementului general din fermă. Investițiile în prevenție, infrastructură și monitorizare continuă se traduc direct în sănătate animală, profitabilitate economică și conformitate cu standardele tot mai riguroase de bunăstare. Într-un sector în care fiecare detaliu contează, gestionarea eficientă a sănătății podale devine o dovadă de profesionalism și viziune pe termen lung.
 
Bibliografie: Boli ortopedice la bovinele de lapte: cauze, efecte și metode de prevenire, Ewa Czerniawska-Piątkowska