Vitele din Rasa Bălțata Românească – descriere
Rasa Bălțata românească are o conformație corporală armonioasă, apropiată de cea a rasei Simmental. Capul este larg, potrivit de lung, relativ expresiv, cu coarne relativ lungi și sub formă de liră. Trunchiul este lung, potrivit de larg și adânc, cu profil corporal dreptunghiular spre trapezoidal (orientat cu baza mare spre trenul posterior).
Ugerul este, în general mare, globulos, bine prins, bogat în țesut glandular, cu mameloane relativ mari. Frecvent, la multe vaci apar defecte ale ugerului (uger asimetric, etajat, de capră, sfârcuri lungi și groase). Drept urmare, pretabilitatea la mulsul mecanic este mai redusă. Membrele sunt potrivit de lungi, puternice, bine îmbrăcate în masă musculară; relativ frecvent, la membre apar defecte de aplomb (chișițe moi, panardism, coate de vacă, jaret deschis).
Cât lapte produc vacile din rasa Bălțata românească?
Rasa Bălțata românească are aptitudini productive mixte, de lapte-carne, cu precizarea că în cadrul acestei rase există și subpopulații de carne-lapte (în Banat și centrul Transilvaniei). În funcție de condițiile de furajare și întreținere, producția de lapte la rasa Bălțata Românească variază în limite largi. În medie, producția este de 3000-3500 kg lapte/lactație, cu un conținut în grăsime de 3,7-3,8%. În fermele de elită și în cele în care se asigură condiții corespunzătoare de exploatare se obțin producții de peste 4500 kg lapte/lactație.
Rasa Bălțata românească – producția de carne
În ce privește producția de carne, rasa Bălțata românească manifestă aptitudini pronunțate (mai ales tipul de carne-lapte) pentru această însușire. Diferiți autori, cu preocupări în acest domeniu, evidențiază în lucrările lor calitățile deosebite ale acestei rase pentru producția de carne, astfel:
- adaptabilitatea mare la condiții naturale de creștere;
- compatibilitate cu specificul furajelor produse în țara noastră;
- are o capacitate mare de consum și valorifică eficient furajele;
- calitatea excepțională a cărnii;
- depuneri mici de grăsime subcutanată și pe organele interne;
- longevitate biologică și productivă bune;
- piei de calitate foarte bună;
- indici de abator (cantitativi și calitativi) foarte buni.
În același timp, sunt evidențiate și unele din defectele rasei Bălțata românească:
- dezvoltarea corporală generală se situează încă sub parametrii doriți;
- precocitatea productivă și reproductivă satisfăcătoare;
- relativ frecvent ugerul este defectuos, cu pretabilitate relativ redusă pentru mulsul mecanic;
- defecte de conformație (adâncime toracică insuficientă, respectiv 52% din talie), uneori crupa este îngustă și slab îmbrăcată în musculatură, sacrum proeminent, defecte de aplomb etc.) cu efecte negative asupra economicității în exploatare;
- frecvență relativ mare a distociilor la fătare;
- heterogenitate relativ mare pentru principalele însușiri morfo-productive.
Rasa Bălțata Românească - Încrucișări
În producția de carne se obțin rezultate bune și prin încrucișarea rasei Bălțata românească cu rase de lapte, mixte și de carne. Metișii rezultați din încrucișarea rasei Bălțata românească cu alte rase de tip Simmental se comportă foarte bine în timpul îngrășării. În producția de carne, se obțin rezultate bune și prin încrucișarea rasei Bălțata românească cu rase de lapte.
S-au efectuat încrucișări de infuzie a rasei Bălțata românească cu rasa Red Holstein. Ca urmare, s-a observat o semnificativă îmbunătățire a producției cantitative de lapte și a pretabilității ugerului pentru mulsul mecanic, al economicității producției de lapte și a altor indici somato-productivi.
Încrucișarea de infuzie Red Holstein x Bălțata românească influențează pozitiv producția de lapte la metiși, această creștere fiind maximă în cazul metișilor cu un procent de gene Red Holstein de 25%. Mărirea procentului de gene Red Holstein la metișe atrage după sine o îmbunătățire a producției cantitative de lapte însă sunt prejudiciate însușirile pentru producția de carne. Încrucișarea de infuzie Red Holstein x Bălțata românească determină o serie de influențe asupra dezvoltării corporale, precum și a tipului somato-productiv.
Astfel, majoritatea dimensiunilor corporale a metișilor sunt mai mari decât la rasa BR (talia cu 5 cm, adâncimea toracelui cu 1,03 cm, lungimea trunchiului cu 2 cm, perimetrul toracic cu 1,35 cm). Totuși, consecutiv reducerii osaturii și a masei musculare, scade lărgimea toracelui (cu cca. 0,4 cm) și greutatea corporală (cu 21,1 kg, respectiv 4,1%).
În ce privește comportamentul vițeilor metiși, comparativ cu cei de rasă Bălțata românească, diferențele înregistrate nu sunt semnificative, totuși metișii sunt mai vioi și mai pretențioși față de calitatea furajelor administrate. Vițeii metiși au o dezvoltare corporală mai mică, au o constituție mai fină și demarează mai greu. Diferențele existente se estompează odată cu vârsta, astfel că după vârsta de 6 luni diferențele înregistrate sunt practic nesemnificative