ZILIERII - sclavagism modern sau job ca toate joburile

05 jun 2021

Sezonul agricol începe în forță, buruienile sunt la brâu, dăunătorii atacă, iar forță de muncă nu prea găsim pe ogoarele Patriei. La sate, în mare parte, se muncește cu ziua. Specialiștii operează cu cifre mai mult decât aproximative - între 200 de mii şi 350 de mii de oameni, așa numiții zilieri. Filozofii sociali se tot întreabă ce este munca cu ziua - sclavagism modern sau job ca toate joburile, doar că la negru. Încă n-au găsit răspunsuri pentru că s-au lovit de digurile și zidurile birocratice.

 În februarie 2018 a fost votată o lege cu și despre zilieri. Din lege desprindem că, zilierul este o persoană fizică, cetățean moldovean sau chiar strain (de ce nu), are capacitate de muncă și care desfășoara fel de fel de activități, de regulă  necalificate, bineânțeles fără carnet, ocazional, în schimbul unei motivații, adica remunerații, adica pentru un un ban (deseori dus direct la bar). Poate fi deopotrivă  persoana fizică sau juridică, autorizată sau neautorizată. Peste un timp, a urmat altă lege, cea cu nr. 52 din 2011 un pic redactată, dar tot despre zilieri, în care se precizează că  durata activitțăii ocazionale trebuie să fie egală ca la toată lumea civilizată, cu 8 ore de muncă.

Nici un zilier nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate, pe durata unui an calendaristic și nici nu poate presta activități în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari.
O persoană poate desfășura activități ca zilier numai dacă a împlinit vârsta de cel puțin 16 ani. Prin excepție minorii cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani pot desfățura o activitate ca zilier numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali.

Mai sunt încă multe alte reglementări legislative, dar punem pariu că nici unul dintre zilierii Moldovei nu cunoaște  aceste stipulări care, până la urmă, ar trebuie să le apere drepturile. În realitate, zilierii nu vor drepturi, nu vor semnături, angajamente, vor un 200-300 de lei pe zi, de dorit cu prânzul asigurat.

Arătați-ne un zilier care cunoaște bunăoară că durata zilei de muncă nu poate depăși: 1. pentru personele cu vârsta de la 18 ani – 8 ore (ziua sau noaptea); pentru personele cu vârsta de la 16 la 18 ani – 7 ore (ziua sau noaptea); pentru personele cu vârsta de la 15 la 16 ani – 5 ore (ziua). Încă un ramașag, dacă doriți.

Sau despre cât se cuvine pentru o zi de muncă. Să se știe că domnul beneficiar, unii dintre care sunt boierii satelor,  este obligat să plateasca zilierului suma cuvenită, prin orice mijloc de plată admis de lege, la sfărsitul fiecarei zile, iar în  situația în care perioada de desfășurare a activității depățeste 30 de zile, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier și beneficiar sau un imputernicit al acestuia. Ar fi cum ar fi numai că, majoritatea zilierilor din RM, ori nu pot scrie cu grafie latină, ori nu pot scrie în general. Mergeți pe la stănele Patriei și vă convingeți pe viu.  
Iar cea mai tare stipulare ar fi următoarea:  beneficiarul are obligația de a completa registrul electronic de evidență a zilierilor.
Apropo, ziilierul nu datorează contribuția la sănătate și astfel calitatea de zilier nu îi conferă acestuia și calitatea de asigurat la sănătate. Puteți chema 112, dar nu mai mult. Drept că, zilierul poate opta să se asigure la sănătate, dar asta nu se întâmplă prin difiniție.
Conluzia poate fi următoarea: este lege, dar ce folos din ea, nu-i tocmeală. Când Dumitru Braghiș era premier, s-a încercat adoptarea unei legi similare, cu privire la impozitarea lăutarilor, la nunți și cumătrii. Până la urmă, au abandonat ideea. Nu era o idea realizabilă.  

Cu privire la zilieri, juristul Adrian Lungu, expert în dreptul muncii are aceiași părere pesimistă: 

„Este o lege moartă. Sunt iniţiative din partea patronatelor în general de a extinde sfera de răsfrângere a ei către alte domenii, dar aspectul acesta chiar ar fi unul absurd”.

Iar Vitalie Goricioi, preşedintele asociaţiei Moldova-fruct, comentează situația și mai pesimist:

„Oamenii nu prea sunt de acord să fie înregistraţi şi să împartă puţinul venit cu statul. Noi suntem în stare să plătim toate contribuţiile numai ca ei să se înregistreze oficial. Pentru că tot «ieftinul» te costă pe urmă mai scump, în caz de, Doamne ferește, un accident de muncă, ai să ai probleme şi probleme. Numai că oamenii ăştia, zilierii, când stai și le lămureşti că le va trebui la pensie, de regulă au o singură replica: «Ei, lasă că ştim noi ce pensie se dă de la stat şi nu ne trebuie să ne înregistrăm»”.
 
 
loading ...