“Stați să închid stupul că sunt la albine și discutăm”, ne-a spus fermiera care s-a apucat și de apicultură și are în stupină 100 de familii. Bucătăreasă de profesie, călătoria ei în lumea agriculturii începe în 2010, cu 6 ari de căpșune, azi ajungând cel mai mare producător al pomușoarelor de goji – cu 6 ha - și este singura care deține o pepinieră autorizată pentru cultivarea și comercializare puieților de goji. În 2015, aducea primele 200 plante din România. Atunci avea 6 ha de plantații de căpșune și a sădit puieții de goji pentru consum propriu.
“Soiul se numește “Miracol” și abia în 2018 a fost înregistrat în Registrul de Stat. Am auzit despre efectele benefice pe care le au asupra organismului nostru de la soră-mea din Italia și mi-am zis de ce să le procur, dacă le pot crește și singură?”, ne-a povestit dna Vetrici.
Compatibilă cu orice fel de sol și roadă din primul an Am aflat de la fermieră că cel mai eficient e să sădim planta de goji toamna, prin lunile septembrie- octombrie, pentru că astfel se acomodează mai bine cu solul. De altfel, sunt compatibile cu toate solurile.
“Toamna mai vin ploile, primăvara cultura de goji începe să dea frunze repede, iar roada am cules-o chiar din primul an de la plantare. Eu am ales tehnologia etajată, puietul crește în trei etaje, ajungând până la 150-180 cm. Fiecare etaj crește într-un an. Dacă este o plantă bine dezvoltată, reușim să recoltăm chiar în primul an 150-250 grame de goji. Treptat, își ridică productivitatea, și în al doilea an se ajunge la cca 1 kg, în al treilea an – la aproape trei kg. Planta devine pe deplin roditoare, adică matură deja, în anul cinci, când recoltăm 6-7 kg de pomușoare de pe fiecare copăcel”, a continuat antreprenoarea.
De curând, la SRL-ul SRL FRIGODORAGRO a fost instalată și o linie de procesare, fiind pe punctul de a testa produsul prelucrat, cum ar fi sucurile, gemurile. Sunt la început de cale, cu unele probe, analize de laborator, dar speră că va crește rentabilitatea. De menționat că în 2019, cultura de goji a fost introdusă în lista de subvenționare, acum producătoarea fiind preocupată de procesul de standardizare al produsului finit, și asta o premieră pentru R. Moldova.
Planta de goji, înregistrată în R. Moldova în 2018 “Sunt foarte rezistente la căldură, ploile din acest an nu le prea convin. Le place soarele, dar nu cel care usucă tot. Le creștem în câmp deschis și avem un sistem de irigare pe toată suprafața de plantație din motivul că el a fost instalat pe când aveam căpșunele. Acum am modificat picurătoarea și e multianuală, e din cea care se utilizează la vii și livezi. Anul trecut am irigat, că era imposibil, dar am mai avut și o problemă – am semănat iarbă printre rânduri. Gojul nu iubește concurența, să împartă teritoriul și “farfuria” cu cineva, este o plantă individualistă. Dar au rezistat mult mai bine decât alte plantații de la noi”, a menționat doamna de la Chirileni care a descoperit miracolul. Actualemente, în R. Moldova există 26 mici producători de cultură de goji. Pentru randamentul muncii lor, Elena a organizat un punct de colectare al pomușoarelor. Ca să mergi la export e nevoie de cantități mai mari, iar producătoarea a pătruns pe piața externă în 2018, când a oferit consumatorilor din Polonia marfă fresh. Fructele de goji se recoltează manual, iar cei trei angajați au deja experiență și adună până la 25-30 kg pe zi. Drept că la sezon e nevoie de mai multe brațe de muncă și atunci dna Vetrici adună muncitori și de prin satele vecine.
“Noi avem uscătorie, dar ceilalți producători se ciocneau cu problema că nu aveau ce face cu roada care nu mergea la export. Am găsit în România un antreprenor care procură fructe congelate și le prelucrează. De aici și imboldul meu de a aduce linia de procesare. În 2019 am câștigat două proiecte de la ODIMM, PARE 1+1, am procurat uscătoria și utilajul pentru extragerea mierii de albine. În 2019 am aplicat la Femei în Afaceri, am câștigat și am achiziționat linia de procesare. Avem și două frigidere cu o capacitate de 20 și, respective, 40 de tone. Primul și o cameră de prerăcire le-am construit în 2018. În 2020 am finalizat a doua cameră frigorifică. Temperatura? Dacă le vrem proaspete, le păstrăm ca orice pomușoare, dar la congelare procesul e mai complicat și avem nevoie de o temperatură de -24 grade”, ne-a explicat Elena.
Proaspete – 200 lei/kg, uscate – 500 Evident, am vrut să aflăm dacă afacerea cu goji este una profitabilă. Cu siguranță că da.
“În primul an am plantat un ha și restul au rămas cu căpșune, la sfârșit de an am avut un venit mai mare de la goji. Am renunțat la ele, am defrișat plantația de căpșune și o am pe cea de goji și pepiniera. În plus, și la preț vine mai bine. Cele proaspete costă 200 lei/kg, iar cele uscate ajung și la 500 lei. Au gust dulce, chiar foarte dulce, dar când sunt coapte de-a binelea acesta devine un pic amărui. Se încep a coace pe la finele lui iulie, atunci când începe și recoltarea care durează până vin înghețurile. Dacă afară sunt temperaturi cu minus, fructele stau de parcă nici n-au fost afectate. Le place frigul moderat De ce alți femieri nu aleg să cultive cultura de goji? E o plantă nouă în RM și se cam tem. Apoi toți se gândesc la realizare, unde își vor comercializa marfa, pentru că ele dau recoltă din primul an”, ne-a explicat antreprenoarea. Sfaturi?
“A venit un fost polițist să procure material săditor, mi-a spus că munca în organe îl suprasolicită. Eram la recoltare, l-am adus în câmp și i-am spus: să nu credeți că ați plantat cultura de goji și stați în capătul rândului și banii vin singuri. Se muncește cu mult mai mult decât la poliție. Poate e mai ușor să prinzi un hoț decât să faci agricultură. Pentru că agricultura este muncă și iar muncă”, a încheiat antreprenoarea Elena Vetrici istoria ei, care încă o scrie.