Asociația Națională a Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate “LAPTE” a realizat un studiu de piață privind potențialul de dezvoltare al produselor lactate din R. Moldova. Raportul, publicat la finele anului trecut, a scos în prim-plan un șir de lacune și motive, din cauza cărora afacerea cu bovine de lapte nu poate fi numită una profitabilă.
Așadar, potrivit Raportului, despre care Carolina Linte, președinta Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Lapte (APPL), a declarat pentru AGROMEDIA că reprezintă tabloul veridic din sectorul zootehnic, în ultimele trei decenii industria producției laptelui înregistrează un declin continuu. Statistica oficială din ultimii 10 ani vorbește despre un regres drastic, producția laptelui scăzând de la 575 mii tone în 2009, la 367 mii tone în 2019 (-38%). Pentru comparație: numai în perioada 2017-2019, s-a înregistrat o scădere bruscă a producției laptelui de la 485 mii tone în 2017, la 367 mii tone în 2019.
În schimb, stăm destul de bine la capitolul import, care înregistrează o ascensiune de 405%. Dacă e să comparăm anul 2009 cu 2019, avem o creștere a importului de la 40 mii tone în 2009, la 162 mii tone în 2019. Astfel, în 2019, importul de lapte a constituit 30% din totalul de lapte consumat. 94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației (familii). Doar 6% din laptele utilizat pentru procesare provine de la întreprinderile agricole.
Conform studiului, starea sectorului zootehnic continuă să fie determinată preponderent de situația în gospodăriile populației, în care, la 1 ianuarie 2019, au fost concentrate 85,6% din efectivul total de bovine, din care vaci 94,4%. Deci, principala sursă de producere a laptelui local o constituie gospodăriile populației (producția laptelui – 93,6%). Doar 5% din efectivul de vaci disponibile aparțin întreprinderilor agricole, ceea ce ar însemna că Moldova, de facto, nu are o industrie zootehnică bine conturată, marea majoritate a vacilor fiind în proprietate și de utilitate individuală/familială, și nu industrială.
Lipsesc măsurile de sprijin – lipsesc investițiile fermierilor în domeniu
Lipsa unor politici din partea statului, în special măsurile de sprijin și suport prevăzute de fondul National de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural pentru crearea și dezvoltarea exploatațiilor agricole de creștere a bovinelor de lapte, care nu sunt adaptate la situația actuală din sector, determină agricultorii să evite investițiile în acest domeniu. Politicile de subvenționare existente în zootehnie nu au avut un impact asupra dezvoltării cantitative și calitative a laptelui Brut (numărul de vaci fiind în scădere, iar productivitatea pe cap de animal este foarte joasă).
În Raport se menționează că, cel mai slab din punct de vedere al competitivității, rămâne a fi sectorul zootehnic. Asta în condițiile în care prețurile în regiune pentru produsele zootehnice au o valoare similară sau sunt mai înalte decât cele din R. Moldova. Din cauza costurilor și investițiilor mari necesare în dezvoltare, sectorul rămâne sub-dezvoltat, iar rata de export este foarte redusă.
Anul 2019. Procesatorii au procesat în calitate de materie primă cca. 354 mii tone lapte. În ultimii ani, volumul de lapte procesat se situează între 344-367 mii tone anual, în timp ce producția locală scade - de la 485 mii tone în 2017, la 367 mii tone în 2019, an în care importurile s-au cifrat la cca. 162 mii tone de produse lactate. Tot în același an, întreprinderile agricole au livrat doar 20,2 mii tone de lapte. Respectiv, Cererea Pieței pentru materia primă necesară procesatorilor ar constitui 492,5 mii tone de lapte anual.
Importăm de milioane de dolari!
Importurile de produse lactate în Moldova au înregistrat o tendința de creștere constantă. În mediu, importurile au crescut cu 22% anual în ultimii 5 ani, ajungând la cca. 58 milioane USD în 2019. Acești 58 de milioane USD constituie potențialul de substituire al importurilor, sau venitul potențial care poate fi obținut de procesatorii locali, cu condiția că vor dispune de cantitatea necesară de lapte materie primă.
În schimb, exporturile au înregistrat un trend descendent în ultimii 4 ani, cu o scădere medie anuală de -17%. Principalele produse lactate exportate, după valoarea monetară în 2019, au fost brânzeturile și cașcavalurile, valorea cărora a fost de cca. 5.5 milioane USD.
Datele statistice arată că întreprinderile agricole au produs, în 2019, 20,2 mii tone de lapte, ceea ce a constituit cca. 6% din total lapte produs local și 4% din total lapte consumat. Se presupune ca programul investițional va fi divizat în 3 faze distinse și va contribui la creșterea producției de lapte de către întreprinderile agricole, majorând ponderea lor în total de la 4% la 60%. Necesarul investițional pentru a majora ponderea producției laptelui provenite de la întreprinderile agricole de la 4% la 60%, ar fi de 12. 979 milioane lei. Sau, de la producerea actuală de 20,2 mii tone anual, să se ajungă la producerea a 317 mii tone anual. În acest context, se cere majorarea numărului efectiv de vaci actual în cadrul întreprinderilor agricole de la 4 mii de capete, la 63 mii.
Reieșind din cele enumerate, concluzia e că R. Moldova înregistrează o Balanță Comercială a produselor lactate negativă cu o scădere anuală medie de -28% anual. Importurile au depășit exporturile cu aproape -52 milioane USD în 2019. În 2015, acest indicator a avut valoarea de cca. -20 milioane USD. Așadar, Balanța Comercială a înregistrat un trend negativ de -161% în ultimii 5 ani.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU INDUSTRIA PRODUSELOR LACTATE? Motivele din care fermierii evită să dezvolte afaceri cu bovine, publicate într-un Raport