ICA-AGRIMBA 2026: Experți internaționali și oficiali discută la Chișinău despre viitorul agribusinessului moldovenesc

Digitalizarea, managementul, reziliența climatică și dezvoltarea competențelor antreenoriale în agricultură au fost printre principalele subiecte discutate în cadrul conferinței internaționale ICA-AgriMBA Conference 2026, organizată de Universitatea Tehnică a Moldovei în parteneriat cu North Carolina State University
 
În deschiderea evenimentului, vice-rectorul UTM, profesorul universitar, dr. hab. Vasile Tronciu, a vorbit despre rolul universităților în dezvoltarea agriculturii moderne și despre transformările prin care trece sistemul de învățământ agricol după integrarea fostei Universități Agrare în cadrul UTM.
 
Acesta a menționat că universitatea dezvoltă infrastructură nouă pentru inovare și cercetare, inclusiv un incubator destinat colaborării dintre studenți, cercetători și startup-uri din agricultură.
 
Universitățile nu mai sunt doar centre de educație. Ele devin motoare de inovare și transformare economică. Viitorul agriculturii depinde foarte mult de modul în care cunoștințele academice sunt conectate cu implementarea practică și cu schimbările din sectorul real, a declarat Vasile Tronciu.
 
Potrivit acestuia, agricultura modernă nu mai poate funcționa fără digitalizare, analiză de date și tehnologii inteligente.
 
Agricultura globală trece printr-o transformare tehnologică profundă. Agricultura de precizie, inteligența artificială, monitorizarea satelitară, sistemele smart și automatizarea schimbă complet modul în care se produce. Educația modernă trebuie să integreze aceste competențe și să pregătească specialiști capabili să lucreze cu noile tehnologii, a afirmat vice-rectorul UTM.
 
Acesta a subliniat și faptul că agricultura viitorului va depinde de reziliența climatică și de capacitatea fermierilor de a răspunde noilor provocări.
 
Schimbările climatice nu mai reprezintă o ipoteză, ci o realitate care afectează productivitatea, fertilitatea și stabilitatea economică a agriculturii. De aceea, sustenabilitatea nu mai este opțională. Ea devine o condiție fundamentală pentru competitivitate și dezvoltare, a declarat vice-rectorul UTM.
 
În cadrul conferinței, Vasile Șarban, secretar de sta MAIA, a vorbit despre necesitatea dezvoltării competențelor manageriale și antrereprenoriale în agribusinessul moldovenesc.
 
Oficialul a declarat că agricultura modernă nu mai poate fi tratată exclusiv ca un sector de producție, deoarece fermierii trebuie să administreze riscuri, investiții și procese economice tot mai complexe.
 
Agribusinessul de astăzi este un domeniu complex. Un antreprenor agricol trebuie să înțeleagă planificarea financiară, investițiile, piețele internaționale, managementul riscurilor și managementul proiectelor. Agricultura modernă nu mai înseamnă doar producție, ci și capacitatea de a lua decizii manageriale într-un mediu foarte competitiv, a menționat Vasile Șarban.
 
Secretarul de stat a atras atenția că dezvoltarea agriculturii depinde tot mai mult de capitalul uman și de capacitatea de adaptare la noile cerințe tehnologice și economice.
 
Putem construi infrastructură, putem cumpăra echipamente și putem investi în tehnologii. Dar fără educație, fără pregătirea specialiștilor și fără cooperare între universități, sectorul privat și autorități, aceste investiții nu vor avea efectele așteptate, a declarat oficialul MAIA.
 
În cea de-a doua sesiune, reprezentanta Delegației Uniunii Europene, Ilona Gruenewald, a vorbit despre importanța competențelor pentru implementarea Planului de Creștere pentru Moldova și pentru valorificarea oportunităților oferite de Uniunea Europeană.
 
Potrivit acesteia, investițiile și proiectele mari nu pot fi implementate fără specialiști pregătiți și fără capacitate instituțională.
 
Dacă vorbim despre dezvoltarea irigației, despre securitate energetică sau despre digitalizare, avem nevoie de profesioniști care înțeleg ce trebuie implementat și cum trebuie gestionate aceste procese. Nu este suficient să avem tehnologii sau bani disponibili. Avem nevoie de oameni pregătiți să le utilizeze și să le administreze eficient, a declarat Ilona Gruenewald.
 
Aceasta a subliniat că multe dintre dificultățile întâlnite în procesul de integrare europeană țin de lipsa capacităților administrative și manageriale.
 
Există nevoie de leadership, de capacitatea de a stabili priorități și de a construi parteneriate între sectorul public, business și instituțiile academice. Foarte multe proiecte nu se blochează din lipsă de idei, ci din lipsă de coordonare și capacitate instituțională, a afirmat reprezentanta UE.
 
La rândul său, Agata Malak-Rawlikowska a prezentat programul AgriMBA și rolul acestuia în dezvoltarea competențelor manageriale pentru agricultură și agribusiness.
 
Aceasta a declarat că sectorul agricol are nevoie de o nouă generație de manageri capabili să combine competențele tehnice cu cele economice și antreprenoriale.
 
Agricultura devine tot mai tehnologizată și mai orientată spre eficiență, iar investițiile moderne au nevoie de management performant. Nu putem vorbi despre drone, tehnologii smart sau agricultură de precizie fără oameni care știu să gestioneze procese, echipe, finanțe și riscuri, a declarat Agata Malak-Rawlikowska.
 
Potrivit acesteia, rețeaua AgriMBA include în prezent șapte universități europene și oferă programe de formare orientate spre managementul afacerilor agricole, marketing, strategie și gestionarea riscurilor.
 
Sectorul agroalimentar se schimbă foarte rapid și oamenii trebuie să învețe permanent. Nu mai este suficientă pregătirea obținută o singură dată la universitate. Avem nevoie de programe flexibile, practice și conectate la realitățile pieței și ale businessului agricol, a mai spus reprezentanta AgriMBA.