IMPACTUL CULTURILOR INTERCALATE: Combat eroziunea și mențin fertilitateai solului

Deşi se consideră că culturile cerealiere asigură un grad înalt de protecţie antierozională a terenurilor cercetările mai recente au arătat că modificările în regimul precipitaţiilor atmosferice, induse de schimbările climatice şi materializate în sporirea agresivităţii acestora în ultimii 35-40 ani, au condus la reducerea semnificativă a capacităţii protectoare a acestora, în deosebi în fazele de după înspicare. În acest context în spaţiile cu risc de eroziune cultivarea culturilor intercalate este obligatorie. În cazul culturii porumbului cultivarea culturilor intercalate între rânduri mai este recomandată în scopul atenuării riscului compactării solului la recoltare.
 
Porumbul, de obicei, este recoltat târziu toamna când solul se caracterizează cu grad mai avansat de umiditate şi este predispus la compactare sub acţiunea echipamentelor grele utilizate în acest scop. În acest sens culturile semănate în spaţiile dintre rânduri servesc ca strat protector/covor de protecţie reducând presiunile exercitate asupra solului.

Citeți și: ÎNSĂMÂNȚĂRILE SUB COVOR. Ce sunt, cum se practică
 
Un beneficiu important al culturilor intercalate este capacitatea lor de a asigura nutriţia necesară pentru biota solului după înflorirea culturii de bază (în special a cerealelor). În această etapă, cultura de bază îşi transferă cea mai mare parte a energiei în producerea boabelor, limitând fluxul de hidraţi de carbon/zaharuri în rădăcini. Ca urmare se reduce, la minimum, producerea de exsudaţi radiculari care alimentează de obicei microorganismele din sol. în acest sens culturile intercalate sunt acelea care pot subvenţiona cultura de bază şi alimenta biota solului pentru a menţine activitatea biologică a solului la un nivel înalt.
 
În acest context menţionăm că conform unor cercetări mai recente substanţele metabolice a organismelor vii şi produsele provenite din autoliza celulelor microflorei au un loc deosebit în componenţa grupei de substanţe organice labile (uşor mineralizate) din sol. În acest sens mai mulţi cercetători consideră că în formarea humusului cernoziomurilor  rolul decisiv revine exsudanților radiculari proveniţi din activitatea vitală a asociaţiilor ierboase de stepă.
 
Rădăcinile plantelor secretă diverse substanţe organice: acizi organici, aminoacizi, zaharuri, fermenţi, vitamine ş.a. cantitatea totală a exsudanților radiculari pe parcursul vegetaţiei alcătuiesc 10% şi mai mult din masa vegetală (Пономарева, Рлтникова, 1980).

Citiți și: ROLUL CULTURILOR INTERCALATE ÎN AGRICULTURA DURABILĂ: De la teoria solului la practică
 
Cu referire la acestea C.A.  Самцевич (1985) menţionează că, mai frecvent, pe bună dreptate, exsudanții radiculari sunt examinaţi, preponderent, prin prisma locului acestora în nutriţia microbiotei solului şi a plantelor. În acelaşi timp, însă, autorul citat consideră că acestora le revine un rol important în pedogeneză în special în acumularea humusului activ proaspăt.
 
Întru confirmarea acestei afirmaţii conform autorului citat pe parcursul perioadei de vegetaţie cultura grâului de toamnă elimină în sol 7,0 t/ha, orzului 2,5 t/ha, a porumbului 12 t/ha. Cantităţile eliminate de culturile leguminoase cultivate în calitate de culturi intercalate variază în aceleaşi intervale. În acelaşi timp, acestea acumulează în şoc cantităţi importante de azot în funcţii de ponderea lor în componenţa semănăturilor. Oricare ar fi acestea, cert este că culturile intercalate au aportul lor în intensificarea circuitului substanţelor organice, organominerale şi minerale în sol. În acelaşi timp acestea contribuie menţinerii unei stării fizice favorabile în stratul arabil şi cel subiacent.

Materialul este parte a unui studiu elaborat de Gheorghe Jigău, conf. univ. dr. Conducător ştiinţific al LCŞ „Procese pedogenetice” Universitatea de Stat din Moldova; Sergiu Dobrojan, conf. univ. dr. Conducător ştiinţific al LCŞ „Algologie Vasile Şalaru” Universitatea de Stat din Moldova: CULTURILE INTERCALATE-FORMĂ ALTERNATIVĂ DE SIDERALIZARE A  AGROECOSISTEMELOR.
 
Urmăriți AGROMEDIA.md, vom dezvolta în continuare această temă împreună cu autorii studiului.