Culturi intercalate sunt culturile care por fi însămânţate în rândurile sau între rândurile culturilor de bază pentru producerea îngrăşămintelor verzi, mai rar pentru obţinerea de recolte.
Culturile intercalate sunt recomandate pentru exploataţiile agricole mici şi mijlocii cu rotaţii scurte în care predomină culturilor prăşitoare şi tehnice. Experienţa cultivării acestora în anii şaizeci-şaptezeci ai secolului trecut a arătat ca aceasta implică mai multe beneficii la care ne referim mai jos.
Citiți și : GHEORGHE JIGĂU: Este o greșeală să lăsăm resturile vegetale doar la suprafața solului
Cum alegem culturile intercalate
Cultivarea culturilor intercalate contribuie la sporirea diversităţii agrofitocenozelor, astfel contribuind diversificării proceselor biologice care se realizează în sistemul „sol-agrofitocenoză”. Cultivarea culturilor intercalate contribuie la reducerea efectelor induse de monocultură. În acest sens, este necesară nu numai rotaţia culturilor de bază/marfă dar şi a culturilor intercalate cu luarea în calcul a compatibilităţii acestora.Pentru porumb, de exemplu, este mai indicată soia, fasolea. Pentru floarea-soarelui mai indicată este sulfina galbenă, pentru grâu, triticale, orz-lucerna.
Orice cultură presupune un anumit mediu vital care implică o anumită dinamică a factorilor fizici, biologici, chimici, biochimici de fertilitate. În acest caz compatibilitatea culturii de bază şi a celei intercalată/subânsămânţată presupune activitate intercalată unidirecţionată în sensul optimizării mediului vital în conformitate cu necesităţile plantelor.
În acest sens, este necesară o planificare a rotaţiei culturilor care să funcționeze pentru fermă (pentru sol, climă, portmoneu) şi una care concomitent să susţină dezvoltarea interdeterminată a culturilor prin îmbunătăţirea însuşirilor fizice (afânare, structurare, condiţii aerohidrice), agrochimice (acumularea de fitonutrienţi organo-minerali, minerali) astfel asigurându-se condiţii optimale pentru funcţionarea agroecosistemului prin optimizarea funcţionalităţii sistemului „sol-fitocenoză-zoocenoză-pedocenoză-fitocenoză-sol”.
În cazul rotaţiilor cu pondere mare a culturilor cu sistem radicular adânc pivotat care epuizează solul, cultivarea culturilor intercalate cu sistem radicular fasciculat mai îndeplineşte şi o funcţie pedofuncţională foarte importantă care este responsabilă de asigurarea sistemului de substanţe organice a solului prin schimbul permanent de substanţe şi energie caracteristic tipului cernoziomic de pedogeneză.
Restabilirea funcţionalităţii cernoziomice a profilului humifer presupune reanimarea proceselor cernoziomice în orizontul superior biogen activ-humuso-acumulativ prin cultivarea culturilor intercalate cu sistem radicular fasciculat concentrat în acesta.
Prin această prismă de idei mai indicate pentru cultivarea în regim intercalat sunt leguminoasele care asigură azotul biologic necesar pentru realizarea procesului de humificare.
Citiți și: SEMĂNATUL DIRECT, BENZILE INTERCALATE ȘI CELE ÎMBURUIENATE
Soluţii tehnologice
Principalele probleme legate de practicarea culturilor intercalate sunt aspectele tehnologice. În acest sens fermierii frecvent, pun la îndoială oportunitatea cultivării acestora pornind de la posibila concurenţă între culturile de bază şi cele intercalate, în special pentru apă şi nutriţie. Soluţiile în acest caz urmează a fi orientate pe luarea deciziilor pornind de la o bună cunoaştere a stării solului la acest capitol.E şi natural că nu se recomandă cultivarea acestora atunci când cantitatea de apă în sol este insuficientă pentru cultura de bază. Totuşi, la luarea deciziei se va ţine cont de faptul că culturile intercalate consumă apă la producerea masei vegetale în acelaşi timp, însă, umbrind suprafaţa solului şi contribuind reducerii evaporării fizice a apei de pe suprafaţa solului. În lipsa acestora, apa consumată s-ar fi consumat la evaporarea fizică.
Cu privire la nutrienţi riscurile sunt mai reduse, ori în acest caz este bine cunoscut că monocultura agricolă consumă doar cca. 20-40% din rezervele acestora în sol. În acest caz culturile intercalate contribuie reducerii pierderilor inutile de nutrienţi sporind volumul circuitului biogeochimic al substanţelor nutritive. În acelaşi timp, există modalităţi de a reduce concurenţa dintre cultura de bază şi cea intercalată: prin întârzierea însămânțării plantelor intercalate până când cultura de bază va fi bine dezvoltată; însămânțarea culturii de bază într-o făşie relativ largă fără acoperire asigură o distanţă mai mare între cultura principală şi rândurile culturii intercalate.
Materialul este parte a unui studiu elaborat de Gheorghe Jigău, conf. univ. dr. Conducător ştiinţific al LCŞ „Procese pedogenetice” Universitatea de Stat din Moldova; Sergiu Dobrojan, conf. univ. dr. Conducător ştiinţific al LCŞ „Algologie Vasile Şalaru” Universitatea de Stat din Moldova: CULTURILE INTERCALATE-FORMĂ ALTERNATIVĂ DE SIDERALIZARE A AGROECOSISTEMELOR.
Urmăriți AGROMEDIA.md, vom dezvolta în continuare această temă împreună cu autorii studiului.