PĂPĂDIA: BENEFICII. Preparate din păpădie, rețete, indicații terapeutice

Păpădia (Taraxacum officinale) este o erbacee perenă. Face parte din familia compozitelor și poate atinge înălţimea de 15 – 20 cm. Păpădia înflorește din aprilie și până în octombrie. Păpădia crește pretutindeni în Republica Moldova, fiind o plantă meliferă.

Valoare medicinală au rădăcinile și frunzele de păpădie, din care se prepară, în primul rând, infuzie și decoct. În practica medicinală curentă, păpădia se utilizează și sub alte forme.

Păpădia - Substanţe active importante: taraxacină și taraxosterină – compuși specifici, pectină, glucide, vitaminele A, B, C și D, inulină, rezine, fitosteroil, acizi. Rădăcina este foarte bogată în latex, substanţă care conţine, desigur, cauciuc.

Păpădia – Beneficii. Bogăţia de compuși activi – inclusiv agenţi bactericizi – din frunze, și mai ales din rădăcină, face din ea un leac pentru multe afecţiuni. Infuzia și decoctul de păpădie reduc aciditatea din stomac, sporesc diureza, tonifiază și detoxifică întreg organismul, potenţează activitatea ficatului și a vezicii biliare (stimulând secreţiile acestor două organe, precum și secreţiile intestinale, stomacale, salivare), contribuie la refacerea și menţinerea echilibrului endocrin.

Preparatele din păpădie ajută la eliminarea colesterolului din organism, dar se utilizează chiar și în constipaţii, afecţiuni renale, eczeme, gută, diabet, lipsă de poftă de mâncare, ateroscleroză, varice, reumatism. Interesantă este folosirea păpădiei în tratamente împotriva obezităţii, mai ales în combinaţie cu alte plante medicinale.



Păpădia se utilizează și ca aliment – din frunzele acestei micuţe plante se face salată. A început chiar să se și cultive din acest motiv. Florile și capitulele pot fi, la rându-le, prelucrate, pentru a se produce un vin medicinal. Din rădăcinile de păpădie se poate obţine și un înlocuitor de cafea.

Cum se consumă păpădia? Rețete cu păpădie

Tulpini proaspete de păpdie - frunzele proaspete se pot consuma zilnic circa 50 g pe zi, câte o mână de frunze fragede tăiate mărunt, înainte de fiecare masă. Acestea pot fi înghiţite ca atare sau stropite cu puţin suc de lămâie, dar trebuie foarte bine mestecate în gură, pentru a se extrage seva din acestea şi a se amesteca cu saliva. Este bine să se facă sub formă de cură timp de 15 zile sau chiar o lună de zile. Persoanele anemice sau cele cu constituţie astenică pot simţi o uşoară slăbiciune datorită faptului că este un puternic drenor hepatic.

Infuzie / ceai de păpădie. Din 1-2 linguriţe de plantă întreagă cu rădăcină cu tot uscată şi mărunţită, se va pune în 250 ml apă clocotită. Se acoperă timp de 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3-4 căni pe zi. Pentru creşterea diurezei se vor consuma 3 căni pe zi. Pentru stimularea poftei de mâncare se bea câte o jumătate de cană înainte de masă, etc.

Decoct de păpădie. Din 2 linguriţe de plantă mărunţită (cu rădăcină cu tot) se va face un decoct. Pentru aceasta se va pune în 250 ml apă. Se va fierbe apoi timp de 10 minute după care se strecoară. Se poate folosi un timp îndelungat câte 2 căni pe zi. În dischine-zii biliare se administrează câte 2 linguri de decoct la interval de 4 ore. Pentru stimularea diurezei se poate face şi un decoct din 3 linguriţe de rădăcini la o cană de apă. În acest caz ceaiul se fierbe timp de 15 minute şi se beau 2 căni pe zi.

Extern se va face din 4 linguri de plantă întreagă mărunţită pusă la 500 ml apă. Se va fierbe timp de 15 minute, după care se va strecura. Se va aplica extern.

Tije de păpădie culese proaspăt se vor spăla bine apoi se vor consuma în fiecare zi câte 5-6 tije florale fără flori dimineaţa la trezire. Tijele se culeg înaintea înfloririi, de preferinţă primăvara. Se poate face acest lucru 10-30 zile zilnic. Dă rezultate remarcabile în: dischinezie biliară, boli hepatice, ulcer, eczeme, constipaţie, obezitate, şi aproape la toate afecţiunile descrise mai sus.

• Din frunze tinere se poate face o salată primăvara şi se vor consuma aşa crude.
• Din frunze tinere se poate face o supă împreună cu urzică fiind în acest caz extrem de utilă la multe afecţiuni.

Tinctură de păpădie: 50 g de rădăcină preferabil culeasă toamna se mărunţeşte şi se pune într-un borcan cu capac. Se pune apoi deasupra alcool alimentar de 70 grade. Se ţine timp de 15 zile la întuneric şi se agită puternic de 2 ori pe zi. După 15 zile se strecoară şi se poate folosi câte 40-60 picături de 3 ori pe zi, diluat cu 100 ml apă, chiar perioade lungi de timp fără efecte secundare nedorite.



Sirop flori de păpădie. Se vor culege florile, se spală bine apoi se pun cu puţină apă, doar cât să le acoperă. Se vor fierbe apoi timp de 3 minute se strecoară şi apoi le se va adăuga zahăr ca la orice sirop. Se fierbe din nou pentru a primi consistenţa de sirop.

Se va folosi câte o linguriţă care se va pune în 250 ml apă şi se poate consuma ca orice alt sirop. - Se culege păpădia cu tot cu rădăcină şi frunze, cu grijă fără să se rupă planta, pentru a nu se scurge sucul în care sunt concentrate principiile active. Se spală cu apă rece, apoi se lasă la scurs. Pe o planşetă preferabil de plastic se toacă mărunt şi se pune imediat cu tot cu latexul scurs, într-un borcan umplut pe jumătate cu miere. Se amestecă bine conţinutul şi se lasă la macerat până se formează un sirop, din care se iau înainte de fiecare masă câte 3 linguriţe zilnic, timp de două săptămâni.

Citește și: TOTUL DESPRE QUINOA

Suc proaspăt de păpădie se aplică pe afecţiunile pielii în cazul petelor, verucilor, etc. Sucul obţinut de la întreaga plantă cu ajutorul aparatului centrifug se va amesteca cu următoarele sucuri: 2 părţi suc de morcov, o parte suc păpădie, o parte suc castravete, 2 părţi suc de roşii, o parte ţelină. Este unul dintre sucurile foarte utile în afecţiunile de mai sus şi în multe altele. Păpădia se poate amesteca cu multe alte plante medicinale şi intră în compoziţia multor ceaiuri tip plafar.

Precauţii: sucul lăptos din tijele de păpădie poate provoca intoxicaţii manifestate prin greaţă, vomă şi tulburări de ritm cardiac. Acest fenomen apare mai ales în cazul consumării tijelor în cantităţi exagerate. În curele de păpădie cu tije nu se consumă mai mult de 5-6 tije pe zi.

Salată de Păpădie. Se spală în mai multe ape 2 kg frunze proaspete şi se sărează. Se scurge zeama amăruie pe care o lasă, apoi se pun în salatieră. Peste frunze se adaugă 2-3 gălbenuşuri de ou fierte tari, mărunţite, usturoi şi mărar tocat, un gălbenuş crud, ulei, zeamă de lămâie, piper şi alte condimente după gust şi se amestec bine. Se presară deasupra verdeaţă tocată mărunt.

Cum/când culegem păpădia? Întreaga plantă se recoltează împreună cu rădăcina primăvara, înainte sau în timpul formării bobocilor florari. Dacă se va recolta înainte de înflorire este mult mai activă conţinând mai multe principii active. Deci, recoltaţi frunzele înainte de deschiderea bobocilor florali. Frunzele însă se pot consuma oricând, după ce devine amară este mai utilă crudă. Planta trebuie consumată în ziua în care a fost culeasă, pentru obţinerea tuturor efectelor care le are. Dacă este păstrată la frigider în pungi ermetic închise se mai poate consuma 24 ore. Rădăcinile se pot scoate din pământ până în luna septembrie.

Bibliografie: DICȚIONARUL PLANTELOR DE LEAC de Eugen Mihăescu și colaboratorii. PLANTELE MEDICINALE IMPORTANTE ÎN TRATAMENTELE NATURISTE. Eugen Giurgiu Octavian Claudiu Giurgiu.