DE CE SĂ ADERI LA UN SISTEM COLECTIV DE COLECTARE A AMBALAJELOR?

24 aug 2023
Un distribuitor de fructe cu rulaj de 120 tone de mere, timp de un an, generează peste 12 tone de deșeu din lăzi și caserole din carton. În același an, o companie producătoare de miere de albini, care pune pe raft 40,000 de borcane, generează circa 23 de tone de deșeu din ambalaje de sticlă, și încă jumătate de tonă de capace din metal, care ajung la tomberon. Însă doar o parte infimă din aceste deșeuri ajung să fie valorificate prin reciclare, iar majoritatea sunt depozitate la gropile de gunoi din Moldova.
 
Din 1 ianuarie 2023, toți agenții economici din țară care plasează pe piață produse ambalate sunt responsabili pentru colectarea, transportarea, depozitarea și valorificarea deșeurilor din ambalaje pe care le comercializează prin aplicarea mecanismului de Responsabilitate Extinsă a Producătorului, conform prevederilor H.G.nr.561/2020.
 
Totodată, începând cu 1 ianuarie 2023 au dreptul să plaseze pe piață produse doar acei producători care s-au înregistrat în Sistemul Informațional Automatizat Managementul Deșeurilor (SIAMD).


 
Citește și: COLECTAREA AMBALAJELOR DIN AGRICULTURĂ

Potrivit Studiului privind deșeurile din plastic în Republica Moldova, doar 3% din deșeurile din plastic sunt valorificate prin reciclare în Moldova. Detalii despre aceste aspecte importante au fost prezentate în cadrul instruirii privind Implementarea Responsabilității Extinse a Producătorilor (REP), la care au participat peste 20 de procesatori, producători, traderi și distribuitori de fructe și legume, dar și apicultori, organizată recent de Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurala în Moldova, finanțat de USAID.
 
Ce înseamnă REP pentru ambalaje?
Potrivit Aureliei Bahnaru, expertă în economie circulară și managementul deșeurilor, Responsabilitatea Extinsă a Producătorului presupune că persoanele fizice sau juridice care, la nivel profesional, proiectează, produc, prelucrează, tratează, vând şi/sau importă ambalaje sau produse ambalate sunt supuse regimului REP și au nemijlocita obligație de implementare a acestui principiu.
 
Agenții economici vizați pot implementa principiul REP prin întreprinderea măsurilor de acceptare a produselor returnate şi a deșeurilor care rămân după utilizarea respectivelor produse, precum şi gestionarea ulterioară a deșeurilor şi asigurarea financiară pentru aceste activități, a precizat expertul.
 
În mod practic, orice companie care plasează produse ambalate, precum fructe sau legume în caserole sau lăzi, miere de albini în borcane sau recipiente din plastic, vin în sticle din sticlă și mii de alte produse de origine animală și vegetală, este obligată, conform legislației, să raporteze anual către Agenția de Mediu date despre volumul de ambalaje folosite, dar și modul în care acestea au fost colectate, transportate, și valorificate.


 
Sistem individual și sistem colectiv
Fiecare agent economic care cade sub incidența actelor normative ce reglementează implementarea REP, este în drept să decidă de sine stătător modalitatea prin care va opta pentru implementarea principului REP.  Astfel, agentul economic poate opta pentru un sistem individual sau un sistem colectiv.
 
Sistemele individuale presupun organizarea sistemului de gestionare a deșeurilor generate în urma consumului de produse plasate pe piață de către agentul economic care le plasează, prin dezvoltarea unei infrastructuri proprii de colectare și/sau stabilirea relațiilor contractuale cu operatori economici autorizați pentru tratarea deșeurilor, explică Aurelia Bahnaru.
 
Potrivit expertului, deosebirea față de sistemul colectiv constă în faptul că într-un sistem colectiv cel puțin trei producători se asociază într-o organizație non-profit, și decid să asigure aceleași funcții, însă, în comun, împărțind costurile și determinând și alte companii să adere la organizația nou-creată. Totodată doar sistemele colective în mod obligatoriu trebuie să își autorizeze la Agenția de Mediu activitatea privind implementarea REP.
 
Momentan, în Republica Moldova sunt autorizate patru sisteme colective pentru implementarea REP pentru ambalaje.
 
Costurile aferente implementării principiului REP și obiectivele de reciclare ale autorităților
În funcție de alegerea modalității implementării principiului REP, companiile vor avea costuri diferite, susțin reprezentanții sistemelor colective A.O. Reciclare, A.P. Moldcontrol și Fundația EcoSave, prezenți la eveniment.
 
Astfel, în cazul alegerii de a adera la un sistem colectiv, agentului economic îi revine obligațiunea de a raporta sistemului colectiv cantitatea de deșeuri din ambalaje pe care acesta planifică să o plaseze pe piață. În funcție de această cantitate, sistemul colectiv calculează obiectivul în % care urmează a fi colectat și valorificat. În funcție de tipul ambalajului, obiectivele diferă.


 
  *Procentajul minim din masa totală a materialelor de ambalaj din care sunt compuse deșeurile de ambalaje care reprezintă cantitatea minimă a tipului de material de ambalaj (hârtie și carton, plastic, sticlă, metale, lemn) valorificat din cantitatea de ambalaje fabricate din materialul respectiv plasate pe piață.

**Procentajul minim din masa deșeurilor de ambalaje, care reprezintă cantitatea de deșeuri de ambalaje valorificate împărțită la cantitatea de deșeuri de ambalaje plasate pe piață.
 
Un producător, membru al sistemului colectiv, va trebui să achite de la 500 lei per tonă de sticlă, 4,000 lei/tonă de plastic, 750 lei /tonă de hârtie și carton, 1,400 lei/tonă de metal și 1,000 lei pentru o tonă de deșeuri de ambalaje din lemn. În funcție de sistemul colectiv la care va prefera să adere, aceste costuri pot fi diferite și sunt achitate doar pentru cantitatea de deșeuri ce urmează a fi colectate și valorificate, conform obiectivelor autorităților naționale.
 
Reprezentanții sistemelor colective prezenți la instruire susțin că aderarea la REP colectiv pe ambalaje sau înființarea unui sistem colectiv este mai eficientă decât implementarea sistemului individual. ”Producătorii trebuie să se concentreze pe producere, iar noi vom prelua în numele lor responsabilitatea  ce ține de managementul eficient al deșeurilor din ambalaje” susține reprezentantul A.O. Reciclare, Vadim Axenti.
 
Din experiența noastră, companiile care devin membrii REP colectiv nu trebuie să aloce resurse suplimentare pentru comunicarea și raportarea către autorități. Aceste procese sunt deseori destul de complexe, iar noi avem experiența de a asigura o calitate bună a acestui proces, pentru membrii noștri”, adaugă Dumitru Sobolev, reprezentantul AP Moldcontrol. Ambii sunt de acord că un element important este pentru început ca  fiecare producător a să monitorizeze cantității de ambalaje folosite în activitatea sa, adică a greutății fiecărei caserole, borcan, cutii, lăzi și sticle.

Cât ține de sistemul individual, acesta poate fi implementat de acei agenți economici care își cunosc cumpărătorii. Potrivit lui Mihai Cojocaru, Administratorul AO „EcoSave”, în cazul producătorilor mici care pot comunica direct cu consumatorii, un sistem individual ar reduce din cheltuieli și ar permite optimizarea acestora. „În cazul unor companii mici, cu volum relativ mic al deșeurilor din ambalaje, crearea unui sistem individual din punctul meu de vedere este soluția optimală. Producătorul va cheltui mai mult timp și resurse la setarea și organizarea inițială a acestui sistem, însă ulterior va cheltui mai puțin pentru întreținea lui consideră Mihai Cojocaru.
 
Ambalajele de sticlă, lemn, carton, plastic, metal și material compozit (tetra pac) au o pondere considerabilă în structura deșeurilor menajere eliminate zilnic în Republica Moldova. Mecanismul REP s-a dovedit a fi un instrument absolut necesar și funcțional pentru tranziția la o economie verde și circulară axat pe principiul „POLUATORUL PLĂTEȘTE”, conform căruia oricine introduce ambalajele sau mărfuri ambalate pe piața unei țări rămâne responsabil pentru aceasta până la finele ciclului de viață al ambalajului, inclusiv perioada de timp după eliminare.
 
Top știri
Din aceeași categorie
Știri recomandate
loading ...