Plantația lor se întinde pe un ha și a apărut în 2019, atunci când protagonistul istoriei noastre de azi a și sădit primii arbuști aduși din Ucraina.
“Am plantat apoi și în 2020, m-am extins. Cultiv trei soiuri și am fost inspirat de un prieten. Până atunci nici gând de agricultură, pentru că am un serviciu și alte planuri erau prioritare”, a declarat Tudor Zaharia pentru AGROMEDIA.
Au nevoie de apă. De foarte multă apă!
Am aflat de la fermier că afinele au nevoie de apă. De multă apă. Așa că micul antreprenor a cumpărat un sistem de irigare din banii personali, iar pentru că butașii nu se acomodau la pământul nostru, a mers în Belarus și a adus de acolo două TIR-uri de torf (sau turbă), un substrat de sol folosit la creșterea plantelor și bogat în pH. A creat toate condițiile pentru ca fructele cunoscute și sub numele de merișor de munte să crească în voie și să dea roadă din plin.
“Recoltarea are loc manual. Un om culege cam 50 kg pe zi. Volumul de roadă preconizat pentru acest an va în jur de o tonă. Eu le comercializez doar în stare proaspătă, iar consumatorul face cu ele ce vrea. Le poate congela, usca. Anul trecut am vândut și uscate, am folosit uscătoria unui prieten, dar vreau să o avem și pe a noastră. Așa a fost doleanța cliențior. La Călărași marfa noastră poate fi găsită în câteva buticuri alimentare. Nu cred că prețul în acest an va fi mai mic de 160 lei/kg”, ne-a povestit fermierul de 30 de ani, care intenționează să extindă și la anul plantația, pentru că o vede o afacere profitabilă.
Evident, familia Zaharia are planuri și pentru export. Peste câțiva ani, când volumul va crește și vor stabili și parteneriate pentru piețile străine.
Recoltarea, conform tehnologiei, începe după ce cade roua, iar fructele trebuie să fie uscate. De regulă, pe marile plantații se folosește un “pieptene” alcătuit din sârme de oțel paralele, situate la distanța “D” între ele, fixate într-un mâner și înclinate astfel încât afinele recoltate să se strângă la baza instrumentului.
“Nu sunt mulți producători. Sunt mulți importatori.”
Dacă e să vorbim despre bani, Tudor a investit în plantație cca 300 mii lei și nu se vede cultivând și altceva. Pentru că, spune el, nu te poți înșira pe zece culturi dacă vrei să obții un produs de calitate, ca să poți face față concurenței.
“Nu sunt mulți producători, dar mulți importatori. Le aduc din România că e mai ieftin. Fiecare cu clientul și cu matematica lui”, a menționat Tudor. Cei care vor să guste afinele din Pitușca, le găsiți și în acest weekend la Târgul producătorilor locali Cămara Fest din Parcul “Alunelul”, sectorul Buiucani, Chișinău.
Sfaturi? Fermierul nu se prea grăbește cu ele. Este principial și ne-a spus că “mie nimeni nu mi le-a dat, le-am căutat singur. În nopțile nedormite, la alt capăt de pământ. Tot strănii m-au învățat cele mai importante lucruri în cultivarea afinelor. Și acum, când vine cineva și hai să facem, le spun că așa nu merge.”
Potrivit Asociației Pomușoarele Moldovei, plantațiile de afin din R. Moldova se întind pe o suprafață de cca 15 ha. E loc suficient pentru toți cei interesați de a dezvolta o afacere cu aceste pomușoare, despre care se spune că sunt sărace în calorii, dar bogate din punct de vedere al nutrienților, au proprietati antioxidante, antivirale și antibacteriene, sunt sănătoase pentru ochi și reduc riscul de cancer.