Directoarea GAL-ului din localitate și antreprenoare, a depus efort ca să ajungă în poziția în care se află astăzi. Are 32 de ani și a crescut într-o familie de agricultori. Iar studiile în economie și afaceri internaționale la o universitate din Iași nu au oprit-o, dimpotrivă i-au dat imbold să facă ceva pentru localitatea în care s-a născut.
Dragostea de țară și dorința de a face ceva pentru localitate, familie, m-au făcut să mă întorc acasă, spune Cristina.
Soțul Cristinei e mecanic auto, dar aveau și un hectar de pământ pe care creșteau diferite culturi pentru familia lor. Un tocător de resturi vegetale le-ar fi ușurat foarte mult munca. În 2019 a apărut șansa să-l cumpere, în cadrul unui apel făcut de GAL-ul „Lunca Bâcului”. Și aici a pornit tăvălugul.
Au văzut că există câteva probleme foarte mari toamna și primăvara. Oamenii curățau porumbul și bețele le scoteau de pe teren, le lăsau pe margine și le dădeau foc. Primăvara era o problemă cu incendiile de vegetație, în special în vii, când se curăța și dădeau foc la râpcă.
Prea mult se dădea foc. Ne batem joc de natura noastră. Când am descoperit că toate acestea pot fi tocate și folosite ca îngrășământ, am început să educăm lumea din localitate, povestește Cristina.
Resturile vegetale rămase pe câmp devin îngrășăminte – a înțeles familia Grițcu, peste doi ani de experimente. După ce au făcut comparație între un teren cu resturile pe sol și un teren curățat, lăsat negru în bătaia soarelui și vântului. În anul următor, la arat, pământul era mult mai greu de prelucrat, pentru că era întărit. În comparație, pământul cu resturile vegetale era aerat și ușor de arat.
Soții dețineau un tractor și tocători. Și pentru că serviciile erau solicitate, au decis să extindă activitatea și să ia în arendă mai multe terenuri agricole, să le prelucreze și să facă o mică afacere de familie. Astăzi gestionează 25 de hectare.
Multe lucruri le știa din familie – acolo a învățat ce înseamnă agricultura și cum, de exemplu, să meargă la volanul tractorului.
Am luat terenuri unde erau și copaci groși. Am fost nevoiți să desțelenim pământul, să-l lucrăm cu tractorul. La început, soțul era amuzat că merg pe tractor, dar i-a apărut dragostea de tractor, de tehnică și de pământ, menționează Cristina.
Au înțeles că tractorul pe care îl aveau nu era suficient de puternic. Așa că soții au decis să procure unul nou.
Ca să faci agricultură este nevoie de tehnică. Ca să obții roadă bogată este nevoie de tehnică, spune Cristina Grițcu, directoarea GAL-ului Lunca Bîcului, dar și agricultoare.
În timp, Cristina și soțul ei au testat creșterea mai multor culturi. Anul trecut au crescut cartofi, iar în 2022 au plantat floarea-soarelui și porumb.
Anul acesta Cristina și-a concentrat mai mult eforturile pe GAL, de când a devenit directoare. A trebuit să organizeze împreună cu colegii înregistrarea oficială a GAL-ului, să asiste potențialii beneficiari în scrierea proiectelor și alte activități de susținere a dezvoltării economice a localității.
Se simte mai aproape de sectorul agricol. Înțelege că de afaceri depinde dezvoltarea economică a satului, dar și bunăstarea oamenilor, în general.
Se creează noi locuri de muncă. Dar dacă nu se creează, cel puțin familia respectivă rămâne în sat și deja este un beneficiu pentru localitate, explică ea.
Ceea ce a ajutat-o să-și depășească fricile și să capete încredere în ea, a fost Academia de liderism „Femeile pentru bună guvernare”, apoi activitatea de administrare a GAL-ului.
Astăzi, managera GAL-ului e sigură de propriile forțe și știe ce are de făcut.
E multă muncă și trebuie să-ți placă ce faci. Asta este important. Trebuie să fii cu sufletul, cu inima în GAL. Dacă nu ești aproape și dacă lucrezi pentru salariu, nu face”, concluzionează Cristina Grițcu.
Sursa: moldova.org