Nadejda și fructele uscate
Într-o perioadă în care alimentația sănătoasă devine un subiect din ce în ce mai discutat, Nadejda din Tighina (Bender), stânga Nistrului, a trecut de la cuvintele la fapte. În urmă cu șase ani, fiind în concediu de îngrijire cu cel de-al doilea copil, a căutat o alternativă sănătoasă la dulciurile pline de zahăr disponibile pe piață. Așa cum aceste căutări nu s-au încununat cu succes, Nadejda a decis să creeze propriile duluri, din fructe uscate fără zahăr, aditivi sau colorați.
Cu determinare și viziune, Nadejda a diversificat gama de produse, incluzând pastile din diverse fructe, paste de arahide și seturi pentru vin fiert. Produsele Freya au devenit un brand recunoscut, fiind comercializate în cafenele, magazine și oferite de companii angajaților drept cadouri sănătoase de sărbători.
Un moment cheie în dezvoltarea afacerii a fost obținerea asistenței financiare și a mentoratului din partea Suediei, Marii Britanii și PNUD. Această asistență a permisonarea de echipamente suplimentare pentru uscare și deshidratare, precum și utilaje moderne pentru curățarea fructelor. Investițiile au crescut productivitatea și au permis extinderea operațiunilor și pregătirea produselor pentru export.
Maria și afacerea cu struți
În Holercani, o întâlnim pe Maria, care a dezvoltat o afacere exotică - o fermă de struți. Deși avea această idee de mult timp, abia anul trecut a reușit să o pună în aplicare. Cu asistență Suediei și PNUD, femeia a procurat cinci struți, a amenajat un teren pentru ei și a elaborat un plan de dezvoltare a unei afaceri sustenabile și rezilientă la schimbările climatice.
Maria spune că a decis să crească struți pentru că aceștia pot fi atât o atracție turistică, cât și o sursă de venit din vânzarea de ouă, carne, piele și chiar pene. În plus, gunoiul de grajd de la fermă poate fi utilizat pentru producerea compostului, care și la mare căutare în rândul agricultorilor.
Chiar dacă este o pasăre mare, nu este greu de îngrijit, mai ales că împart această sarcină cu soțul, care mă ajută în toate.
„Albina” Doina și mierea sa
Doina, originară din raionul Rezina, este un alt exemplu de curaj și perseverență. După ani de muncă în Marea Britanie, familia sa a decis să revină acasă și să investească în apicultură. Chiar dacă Doina este de meserie jurnalistă, a preluat de la tatăl său dragostea pentru această masă și, cu ajutorul lui, a reușit să transforme pasiunea pentru albine într-o afacere prosperă în sătul de baștină, Meșeni.
Acum trei ani, familia Pantaz însă a fost lovită de o năpastă: condițiile climatice nefavorabile au dus la pierderea aproape totală a familiilor de albine. Doina nu sa dat bătută. Cu sprijinul oferit de Suedia și PNUD, a luat-o de la capăt. Asistența primită a inclus procurarea reginelor și echipamentelor necesare, precum și mentoratul în afaceri, esențiale pentru redresare.
Soțul, având experiența de prelucrare a lemnului, a decis să se ocupe de producerea stupilor personalizați și a accesoriilor pentru stupi, precum și a mobilierului modular pentru apicultură, cu integrarea sistemului ControlBee GPS – sistem de alarmă și monitorizare a stupilor. Era încrezut că ideea o să ia foc, însă pentru ao pune în practică, Mihai avea nevoie de resurse financiare și abilități antreprenoriale.
Încurajat de Doina, a înscris ideea sa de afaceri la concursul de proiecte anunțat de un proiect PNUD finanțat de Suedia și Marea Britanie. Astfel, familia a amenajat un atelier și un echipamentat echipamentele necesare pentru prelucrarea lemnului. Datorită mentoratului, afacerea a început să prospere, aducând un venit financiar stabil.
Olga și cașcavalurile artizanale
Olga din Tiraspol, stânga Nistrului, și-a propus să creeze un produs sănătos, gust și prietenos cu mediul. Astfel, a înființat la Tiraspol o mini-fabrică de producere a cașcavalurilor artizanale.
În procesul de producere, Olga respectă metodele tradiționale de fabricare a brânzeturilor, care păstrează gustul și valoarea nutritivă a produsului timp de mai multe luni.
Producția noastră se bazează pe ideea de a crea un produs viu. În timpul procesului de producție nu folosim substanțe chimice, doar lapte, apă, sare, bacterii lactice și enzime pe bază de plante.
Pentru a-și dezvolta afacerea, Olga Harcenko a participat la concursul organizat de PNUD și Suedia. Concursul era destinat femeilor cu activitate economică în gospodării casnice care doreau să dezvolte o afacere prietenoasă mediului și rezilientă la schimbările climatice.
Producătoarei ia fost oferit echipament modern de procesare și formare a brânzeturilor cu o capacitate de 150 de litri. Acest lucru a făcut posibilă procesarea de două ori mai rapidă a laptelui anterior și sporirea calității produsului finit. Cașcavalurile artizanale se bucură mai mult popularitate, motiv pentru care Olga deja a dezvoltat o rețea de fidelitate în stânga Nistrului și dorește să o dezvolte pe malul drept.
Florile Mariei
Maria a visat întotdeauna să aibă o seră cu flori, dar din cauza banilor amână an de an împlinirea lui. Acum, la peste 50 de ani, femeia și-a văzut visul devenit realitate.
Maria este mamă a trei copii și întotdeauna a avut grija gospodăriei. Așa cum în zonele rurale și mai greu să găsești un loc de muncă, ea sa gândit să construiască în curtea casei câteva dintre mici și să-și câștige existența din agricultură, așa cum au făcut-o și părinții ei. Agricultura îmi curge prin vene.
Ajutată de familie, Maria Josan a început să crească în sere răsad de roșii, ardei și castraveți, apoi a trecut la cultivarea legumelor.
Acum doi ani, fiică mai mică, în vârstă de 14 ani, a aflat de rețelele sociale despre un concurs lansat de PNUD și Suedia. Știind despre pasiunea mamei sale pentru flori, a îndemnat-o să participe. Ambele au scris proiectul și sperau să fie printre câștigătoarele concursului, ca să se adapteze pentru creșterea florilor anul împrejur. Serele pe care le avea familia să nu dispună de o centrală termică, ci erau încălzite cu ajutorul unei sobe improvizate. Se descurcău anevoios, când afară temperatura scădea sub 10 grade, în seară se făcea focul și de două ori pe zi.
Mare le-a fost bucuria când au câștigat concursul de finanțare. Cu fondurile oferite a fost instalat un cazan pe biomasă, pompe, vase de expansiune și un rezervor de apă. Astfel au fost create toate condițiile pentru creșterea florilor în seră. Noile ajutăi acum familia să facă față crizelor, dar și schimbările climatice. În plus, să beneficieze astfel de asistență de îngrijire în cadrul proiectului, să reușească să reducă emisiile de carbon cu 21,5 tone pe an, să valorifice mai multe rezultate din activitatea economică și să optimizeze cheltuielile de producție.
Marina coase haine
Marina din satul Ustia, raionul Dubăsari, este un exemplu de antrenament care să vă transforme provocările în oportunități.
Acum câțiva ani, Marina a fondat sau companie specializată în producerea uniformelor și a echipamentelor de protecție. Când a ajuns să se bucure de creșterea muncii sale a venit criză pandemică, apoi cea energetică, urmată de provocările economice și logistice determinate de război din Ucraina. Toate acestea însă n-au descurajat-o pe tânăra antreprenoare, ci dimpotrivă, au determinat-o să-și reinventeze afacerea pentru a merge mai departe. În ajutor i-au venit Suedia, Marea Britanie și PNUD, care i-au oferit echipamente și mentorat.
Marina a primit câteva mașini moderne de cusut, un surfilator, o imprimantă pentru textile cu vopsele ecologice și la început să confecționeze, pe lângă uniformă, și îmbrăcăminte pentru copii. De asemenea, a deschis un magazin online, pentru a putea comercializa marfa oriunde în lume. Toate acestea i-au permis să mai angajeze încă trei femei pe lângă cele 15 care lucrează în atelier de câțiva ani, majoritatea fiind din Ustia sau sătul vecin. Acum Marina a mai bifat un punct important de pe lista dorințelor. A deschis un magazin în Chișinău și a diversificat gama de confecționate și segmente de produse.
Elena pâine albă coace
Elena este singura antreprenoare din stânga Nistrului care folosește o locație inovativă de fabricare a produselor de panificație, prin congelare instantanee. Acest lucru a devenit posibil grație echipamentului performant procurat cu asistența Suediei, Marii Britanii și PNUD.
Echipamentele moderne, dar și instruirile și mentoratul în afaceri de care a beneficiat la ajutat-o pe Elena să eficientizeze procesul de producere, să mărească volumul și sortimentul produselor, precum și să diversifice canalele de distribuție. Acum compania ei din Tiraspol comercializează vreo 30 de tipuri de produse, printre care pâine, plăcinte, tăieței de casă, urechiușe și croasanți.
Tot cu susținerea PNUD, Elena a elaborat designul de ambalaj pentru o gamă largă de produse de panificație, a creat site-ul companiilor „BioFrost” și a elaborat o strategie de marketing.
Și toate aceste investiții au dat roade. Recent, antreprenoarea a deschisă o brutărie asemănătoare cu cea de la Tiraspol și pe malul drept al Nistrului. Pe lângă brutărie funcționează și o cafenea pentru toți cei dornici de a gusta din produse artizanale proaspete, pregătite după rețete tradiționale, cu tehnologii moderne. Mai mult decât atât, antreprenoarea „coace” acum un contract de colaborare cu o companie din Marea Britanie, pentru ca în viitorul apropiat pâinea și produsele ei de panificație să „călătorească” spre o nouă piață de desfacere.