PODCAST „AGRICULTURA MODERNĂ”. Anastasia și Alexandru Neamțu despre vinificația artizanală, micii producători și vinurile cu identitate

Anastasia și Alexandru Neamțu sunt invitații ediției de astăzi a podcastului „Agricultura Modernă”, unde discutăm despre vinificația artizanală, parcursul unui mic producător de vin și despre ce înseamnă să construiești o cramă de la zero, cu struguri proprii, muncă în vie și decizii asumate în cramă. Fondatorii Cramei Neamțu vorbesc despre realitatea din spatele vinului artizanal și despre provocările unui proiect tânăr, crescut pas cu pas.
 
Noi nu ne grăbim cu vinul. Dacă anul cere răbdare, îi dăm timp. Vinul nu se face după calendar, ci după cum evoluează,  susține Alexandru.
 
Pentru Crama Neamțu, vinul nu este un produs de serie, ci rezultatul direct al muncii din vie și al anului viticol. Fiecare decizie, de la încărcarea butucului până la momentul îmbutelierii, este legată de calitate, nu de viteză sau volum. Vinul trebuie lăsat să se exprime singur, fără forțări, fără grabă, explică soții Neamțu, subliniind importanța răbdării și a intervențiilor minime.
 
De la vie până la sticlă, totul trece prin mâinile noastre. Asta înseamnă responsabilitate, dar și libertatea de a decide ce fel de vin punem pe piață, spune Alexandru.
 
Un subiect al discuției este sezonul vitivinicol recent și modul în care condițiile climatice au influențat stilul vinurilor: vinuri mai ușoare, aromate, cu nivel de alcool moderat, adaptate terroirului și realităților climatice. Anastasia și Alexandru explică de ce aleg să nu standardizeze vinurile și de ce acceptă diferențele de la un an la altul ca parte firească a vinificației artizanale.
 
Acceptăm faptul că fiecare an e diferit. Nu încercăm să facem vinurile identice de la un sezon la altul, pentru că asta ar însemna să forțăm natura, spune Alexandru.
 
Discutăm și despre strategia de soiuri a cramei, o paletă largă de varietăți, inclusiv soiuri locale și mai puțin comerciale, dar și despre experiența cu vinuri obținute din mai multe soiuri, care au fost bine primite de consumatori. Alegerea nu este una de marketing, ci de identitate și expresie a locului.
 
Nu ne-am dorit o cramă bazată pe un singur soi. Am ales diversitatea pentru că ne oferă mai multă expresivitate și mai mult spațiu de creație. Unele vinuri ies mai bine atunci când soiurile lucrează împreună. Am observat că publicul reacționează foarte bine la aceste combinații, explică Alexandru.
 
Un alt punct important al dialogului este relația cu consumatorul și dificultatea accesului pe piață pentru micii producători. Vinurile Cramei Neamțu ajung, în mare parte, direct la consumator, fără intermediari, iar feedbackul se construiește prin degustări, festivaluri și contact direct. HoReCa rămâne o provocare, într-o piață dominată de etichete consacrate și volume mari.
 
Cel mai important feedback îl primim direct, de la oameni care ne caută vinul după ce l-au gustat o dată.
Pentru un producător mic nu e ușor să intre în restaurante. De multe ori se preferă un nume cunoscut, nu un vin bun, dar necunoscut, explică Anastasia.
 
Episodul abordează și planurile de dezvoltare a turismului vitivinicol. Pentru Anastasia și Alexandru, crama nu înseamnă doar producție, ci și experiență: vie, peisaj, degustare, dialog. Turismul este văzut ca o direcție firească pentru un mic producător care vrea să creeze o legătură reală între vin și consumator.
 
Vinul nu înseamnă doar sticlă. Înseamnă locul unde e făcut, vie, oameni, discuție. Turismul ne ajută să spunem povestea completă, spune Anastasia.
 
Crama Neamțu este un exemplu de proiect tânăr, construit fără graba succesului rapid, dar cu o viziune clară: vinuri artizanale, curate, cu identitate, care să vorbească despre loc, oameni și muncă.
 
Pentru a descoperi povestea Cramei Neamțu și o discuție interesantă despre vinificația artizanală în Republica Moldova, urmăriți ediția de astăzi a podcastului „Agricultura Modernă”.