PODCAST „AGRICULTURA MODERNĂ”. Andrian Talmaci despre reziliență, investiții și realitatea fermierilor mici din Moldova

Andrian Talmaci este invitatul ediției de astăzi a podcastului „Agricultura Modernă”, unde discutăm despre adaptarea agriculturii din sudul Republicii Moldova la noile realități climatice, lipsa precipitațiilor și necesitatea unor culturi mai sigure economic. Cu o dublă perspectivă: de fermier și de președinte al raionului Cimișlia, Andrian Talmaci vorbește despre schimbările prin care trece sectorul agricol.
 
Una dintre temele abordate este modificarea structurii de culturi ca răspuns la schimbările climatice. În raionul Cimișlia, porumbul, o cultură de bază anterior, pierde din suprafețe, fiind înlocuit de culturi din grupa I, precum grâul, orzul, rapița și mazărea.
 
Porumbul, el nu a dispărut, dar este în retragere. Asta deja o recunosc toți producătorii. Chiar și hibrizii cei mai performanți, hibrizii timpurii au de suferit din cauza temperaturilor foarte mari și a secetei. Cu porumbul, nu avem nicio garanție că vom reuși măcar să ne acoperim cheltuielile, susține invitatul.
 
În schimb, culturile din grupa I, cum ar fi grâu, orz, rapiță, mazăre – sunt niște culturi care au o siguranță mai mare. Chiar și în condițiile noastre climaterice.
 
Schimbarea nu este doar de moment. Fermierii încep să reanalizeze deciziile de semănat și aleg culturi mai rezistente la secetă, mai rapide în recoltare și mai sigure din punct de vedere financiar. Rapița, de exemplu, are un avantaj incontestabil în ceea ce privește fluxul de numerar.
 
Rapița este prima care aduce bani în gospodărie. În luna iunie, deja ai încasat banii pe rapiță, ceea ce este un beneficiu foarte mare pentru producători.
 
Pe lângă rapiță, în câmp revine tot mai des și mazărea, o cultură care oferă atât beneficii economice, cât și agronomice – fiind un bun premergător și contribuind la fertilitatea solului.
 
A revenit în asolament mazărea, pentru că are avantaj dublu – și benefică ca premergător, și aduce niște bani.
 
Discuția nu se oprește doar la aspectele legate de culturi. Andrian Talmaci evidențiază și câteva inițiative regionale de relansare a zootehniei, prin parteneriate și investiții în procesare. Zona Cimișlia–Basarabeasca devine tot mai cunoscută pentru potențialul său în sectorul ovin și caprin.
 
Noi, împreună cu Basarabeasca, avem un cluster ovi-caprin. Avem și o fabrică de brânzeturi care deja funcționează în Parcul Industrial Cimișlia. Deci, se lucrează.
 
În ciuda provocărilor, Andrian Talmaci nu ezită să ofere și un mesaj direct autorităților, despre cum ar trebui statul să se raporteze la fermieri.
 
Cel mai mare ajutor pentru fermieri este să nu-i încurci. Asta este părerea mea.
 
Acest mesaj este însoțit de apeluri la investiții în reîmpădurire și regenerare ecologică, ca parte a adaptării pe termen lung la schimbările climatice. În raionul Cimișlia, infrastructura tehnică și resursele umane pentru împăduriri există deja – rămâne doar ca proiectele să fie puse în mișcare.
 
La Cimișlia, noi avem pepinieră, avem tehnică performantă, avem pluguri forestiere. Acum e momentul ca aceste echipe silvice, dotate tehnic, să lucreze. Să plantăm păduri.
 
Agricultura este prezentată nu doar ca o meserie, ci ca o luptă de zi cu zi în care deciziile trebuie luate rapid și la momentul potrivit.
 
Agricultura e ca la jocul de dame – ai greșit o mutare și ai pierdut anul. Nu ai pus erbicidul la moment – deja ai pierdut anul. Nu ai pus îngrășăminte la momentul potrivit – tot ai pierdut. Fermierul trebuie să fie prezent permanent în câmp.
 
Ascultă ediția integrală a podcastului „Agricultura Modernă” pentru o discuție despre cum se face agricultură în sudul țării, ce culturi încep să câștige teren, care sunt speranțele în zootehnie și cum ar putea sprijinul real al statului.