Vinul trebuie tratat ca un produs viu. Iar asta nu se poate face pe bandă rulantă. Nu e doar alcool, e o poveste, o identitate, o moștenire, spune Sergiu, care a ales să lucreze doar cu soiuri locale și metode naturale de fermentare.
Un episod-cheie al experienței sale îl reprezintă producerea vinului pe Muntele Athos, unde fiecare produs alimentar este selectat cu rigoare, pe criterii etice și simbolice.
Vinul nostru artizanal, făcut fără intervenții, a ajuns inclusiv pe Muntele Athos, la mănăstiri. E un semn că dacă păstrăm autenticitatea, produsele noastre pot merge departe, explică Sergiu.
Sergiu este vinificatorul care a reușit să stabilească primele contacte de export pentru vinurile sale în SUA printr-o experiență autentică și plină de învățăminte pentru micii producători care vor să pătrundă pe piețe internaționale. nu a participat la târguri scumpe sau la conferințe cu standuri sofisticate, ci a luat câteva sticle de vin artizanal într-un rucsac și a mers direct la întâlniri cu oameni din industrie, construind relații pe baza onestității, curajului și pasiunii:
N-am mers cu containerul sau cu vreo agenție de promovare. M-am dus cu 3 sticle de vin în rucsac, în America. Am fost sincer, le-am spus ce fac, cum lucrez, fără chimicale, fără corectori. Și știți ce mi-a spus primul importator? Că în viața lui n-a mai primit o prezentare atât de simplă și convingătoare.
Tot el povestește și despre un dialog revelator cu un importator străin care i-a oferit o lecție valoroasă despre poziționare:
Mi-a zis: voi, europenii din Est, vă subestimați. Vă poziționați ieftin. Dacă tu nu crezi în produsul tău, de ce ar crede altcineva? Asta mi-a rămas adânc în minte.
În SUA, Sergiu Galușca a remarcat un mediu vitivinicol extrem de competitiv. Aici a învățat ce înseamnă să construiești valoare prin poveste:
Am văzut acolo vinării care vindeau sticla cu 100 de dolari, fără să aibă terenuri mari sau dotări de milioane. Ce aveau? O poveste. O etichetă curată. O conexiune reală cu locul. Și consumatorul credea în asta.
La întoarcerea în Moldova, a aplicat aceleași principii în micile proiecte pe care le consiliază. Scopul său: vinuri artizanale, curate, fără corectori, fără exces de sulf, fără compromisuri.
Astăzi, dacă vrei să faci vin cu adevărat bun, natural, fără coloranți sau arome, trebuie să lupți cu propriul sistem, afirmă Sergiu.
Legea nu e adaptată micilor producători, taxele sunt aceleași pentru o cramă de 100.000 de sticle și pentru una de 5.000. În plus, lipsesc infrastructura de promovare, canalele de vânzare și sprijinul real pentru export.
Micii producători nu vor subvenții, vor doar să nu fie încurcați. Să nu li se impună reguli gândite pentru fabrici de 10 milioane litri pe an. Dacă vrem să dezvoltăm vinul moldovenesc, trebuie să sprijinim vinăriile mici, care fac vin bun, curat, cu identitate. Nu poți să construiești o piață sănătoasă cu 3-4 giganți care produc industrial.
Sergiu Galușca este pentru un ecosistem vitivinicol mai divers și mai localizat, explicând că în multe alte țări există mii de mici vinificatori care contribuie la diversitatea și atractivitatea pieței interne și externe. El consideră că Moldova are un potențial similar, dar are nevoie de reglementări adaptate, care să recunoască nevoile reale ale vinificatorilor artizanali și să le permită să se dezvolte:
Trebuie să scoatem barierele birocratice și să oferim un cadru legal în care cineva cu un hectar de vie să poată face vin legal, curat, și să-l poată vinde. Asta înseamnă democrație economică și șansa unui sat viu.
Sergiu este un susținător ferm al agriculturii regenerative și al vinificației ecologice. Nu din modă, ci din convingere:
Sunt convins că viitorul este în soiurile locale, în agricultura fără chimie și în vinificația care respectă natura.
În ciuda dificultăților, Sergiu este optimist. Spune că în ultimii ani a cunoscut tineri care își asumă riscuri, învață, experimentează, cultivă vii vechi, salvează soiuri locale și pun Moldova pe harta vinului natural european.
Avem un terroir fantastic, avem climă, soluri bune, tradiție, dar dacă nu avem oameni care să creadă în ele și consumatori care să înțeleagă ce cumpără, totul se pierde. Resursa umană e cheia. Totul pornește de la oameni.
Pentru a descoperi vinificatorul Sergiu Galușca, dar și pentru un dialog interesant și captivant, urmăriți ediția de astăzi a podcastului „Agricultura Modernă”.