PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU CULTURA DE RAPIȚĂ. Fertilizarea de toamnă

24 aug 2023
În funcție de climă, relief și particularitățile solului, pentru cultivarea corectă a rapiței, trebuie respectate cu strictețe anumite aspecte. Odată cu începerea cultivării rapiței, primul aspect care necesită o atenție deosebită este dimensiunea redusă a semințelor, care interferează decisiv în două dintre cele mai importante operațiuni din cultură: semănat și recoltare. De aceea, optimizarea tehnologiei de cultivare a rapiței reprezintă principala direcție de intensificare a producției.
 
Pregătirea terenului
Operațiunile necesare pregătirii terenului depind de tipul de sol, starea de umiditate, gradul de infestare, cantitatea de material vegetal lăsată de cultura anterioară. Din cauza dimensiunii mici a semințelor, solul trebuie să fie bine pregătit, mărunțit și nivelat. Menținerea pământului mărunțit va facilita contactul particulelor de sol cu sămânța, favorizând transferul de umiditate, necesar pentru o germinare uniformă.
 
Pregătirea terenului pentru cultivarea rapiței începe, în sistemul de lucrări ale solului, cu arătura normală, executată la adâncimea la care să nu se scoată bulgări, de obicei, la 18-20 cm după cereale și 20-22 cm după alte culturi premergătoare.
 
Urmează apoi pregătirea patului germinativ, prin lucrări repetate cu grapa cu discuri sau combinatorul. Ultima lucrare se face la adâncimea de semănat și perpendicular pe direcția de executare a semănatului.
 
Înainte sau după semănat se folosește tăvălugul. Lucrarea este facultativă, dar utilă, îndeosebi, în toamnele secetoase și pe soluri argiloase pentru pregătirea patului germinativ, respectiv pentru a pune în contact semințele cu solul.

Citește și: CUM ALEGEM HIBRIZII DE RAPIȚĂ?
 
Sisteme de lucru al solului
Folosirea arăturii în sistemul de lucrări al solului prezintă și unele dezavantaje, precum costul mai ridicat, scoaterea apei din sol etc. așa că se vorbește tot mai mult despre sistemele minimum tillage sau no tillage.
Aceste sisteme presupun lucrul cu echipamente specifice de lucrări ale solului și semănat. Desigur, ele au și unele dezavantaje, sub forma unor riscuri crescute de a scăpa de sub control populațiile de buruieni și dăunători. Este un sistem economic, dar care presupune o cunoaștere foarte bună a culturii de rapiță
 
Fertilizarea
Pentru 1.000 kg de semințe, rapița consumă în medie 50-60 kg N, 30-60 kg P2O5, 40-50 kg K2O, 50-60 kg calciu, 20-30 kg sulf și importante cantități de microelemente. Rapița este o cultură cu nevoi crescute de fosfor, motiv pentru care este bine să se fertilizeze cu fosfor, înainte de semănat.
 
Dozele de îngrășăminte pentru cultura rapiței în țara noastră, în funcție de producția scontată, tipul de sol și valorile indicilor agrochimici privind conținutul în elemente nutritive.
 
Sulful este și el necesar pentru o cultură sănătoasă de rapiță. La rapiță, raportul dintre sulf și azot trebuie să fie de 1/7. Întreaga doză de fosfor și de potasiu se va aplica sub arătura de bază, iar azotul va fi aplicat primăvara timpuriu.
 
Fertilizarea se poate face după următoarea schemă:
  • Fertilizare de bază de toamnă – la pregătirea patului germinativ;
  • Fertilizarea foliară de toamnă – stadiul de 6-8 frunze;
  • Fertilizarea fazială I – stadiul de rozetă primăvara devreme;
  • Fertilizarea fazială II – stadiul butonilor florali incipienți;
  • Fertilizarea foliară de primăvară – stadiul de butoni florali verzi.
Irigarea
Irigarea de răsărire se aplică imediat după semănat, cu o normă de udare cuprinsă între 300 și 400 m3/ha, cu finețea ploii celei mai mici și cu nivelul aspersorului cât mai aproape de sol. În cazul în care solul este nisipos și temperaturile sunt ridicate, după două-trei zile de la precedenta udare, se aplică încă o udare de completare, cu 100-150 m3/ha.

Citește și: MONOCULTURA LA RAPIȚĂ
 
În zonele cu deficit mare de apă în sol, în perioada de creștere intensă și de fructificare a rapiței, se recomandă aplicarea a minimum două udări, cu câte 400-500 m3/ha. Prima udare se aplică în perioada de creștere, alungire și ramificare, iar a doua, în momentul umplerii bobului, pentru a forța creșterea acestuia în volum (MMB peste 4-5 g).
 
Atenție, excesul de umiditate este în măsură să compromită producția de rapiță, așa că trebuie evitată irigarea în exces.
 
Sămânța și semănatul
Semănatul are loc, de regulă, în perioada 1-15 septembrie în funcție de zonă. Întârzierea datei de semănat poate avea ca rezultat o scădere semnificativă a producției de rapiță.
 
Se folosesc numai semințe hibrid, cu puritatea minimă de 98% și capacitatea germinativă minimă de 85%.
 
Distanța dintre rânduri poate fi 12,5 - 25 cm. Densitatea de semănat poate fi greu de reglat, din cauza dimensiunii mici și a greutății reduse a semințelor care urmează să fie semănate pe hectar. Densitatea optimă poate varia între 40-50 plante/m².
 
Cantitatea de sămânță poate varia între 3-5 kg/ha, în funcție de caracteristicile seminței, precum și de calitatea pregătirii patului germinativ. Se recomandă folosirea semințelor tratate cu produse pentru protecția plantelor omologate. Materialul de semănat trebuie să fie liber de ovăz sălbatic și cuscută, cu maximum o sămânță de ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum) la o probă de 10 grame.
 
Sursa: Basf
loading ...