BERECZKI, SOIUL DE GUTUI CU FRUCTE MARI ȘI AROMATE. Cum se cultivă

Bereczki este un soi de gutui originar din Ungaria, apreciat pentru productivitate și pentru fructele mari, aromate. Înflorește târziu, se recoltează în octombrie, iar fructele pot fi păstrate până în ianuarie, în condiții bune de depozitare.
 
Soiul are înflorire târzie și poate intra pe rod în al doilea sau al treilea an de la plantare. Este descris ca autofertil și poate servi drept polenizator pentru alte soiuri de gutui cu care își suprapune perioada de înflorire.
 
Fructele au formă larg piriformă și pieliță galbenă, lucioasă la maturitate. Greutatea tipică este de aproximativ 400 g, cu variații mari între fructe. În descrierile soiului sunt menționate exemplare de la 225 până la 900 g.
 
Pulpa este gălbuie, fermă și crocantă, potrivit de suculentă. Gustul este dulce-acrișor, ușor astringent, iar aroma este intensă. Fructele pot fi consumate în stare proaspătă, coapte sau prelucrate în compot, dulceață, gem și jeleu.
 
Recoltarea are loc în luna octombrie, de regulă spre sfârșitul lunii. Fructele destinate păstrării se culeg cu grijă, iar cele lovite sau deteriorate se separă de lotul pentru depozitare. În condiții adecvate, gutuile Bereczki se pot păstra până în ianuarie.
 
Gutuiul preferă terenurile însorite, cu soluri profunde, fertile și bine drenate. Poate fi cultivat pe soluri lutoase, luto-nisipoase sau aluviale, cu un regim de umiditate care să asigure necesarul de apă fără băltire.
 
Distanțele de plantare se stabilesc în funcție de vigoarea pomilor, fertilitatea solului și forma de coroană aleasă. O schemă orientativă este de 4 × 4 m. Pe terenurile fertile, unde pomii dezvoltă coroane mai voluminoase, distanțele pot fi mărite pentru a asigura lumină în coroană și acces la lucrările de întreținere.
 
Plantarea se poate face toamna, în octombrie–noiembrie, sau primăvara, în februarie–aprilie, în funcție de starea solului și de condițiile meteo. Pentru pomii cu rădăcină nudă, groapa se dimensionează astfel încât rădăcinile să încapă răsfirate. O dimensiune orientativă este de 60 × 60 cm.
 
Înainte de plantare, se îndepărtează rădăcinile uscate sau rănite și se împrospătează secțiunile rădăcinilor principale, dacă este necesar. Pomul se așază cu punctul de altoire deasupra nivelului solului. Pământul se distribuie printre rădăcini, se tasează ușor și se udă după plantare. La plantarea de toamnă, se poate face un mușuroi la baza pomului pentru protecție pe timpul iernii.
 
Tăierile de formare se fac, de regulă, la începutul primăverii. În cazul unui pom sub formă de vargă, scurtarea la plantare se stabilește în funcție de înălțimea trunchiului și de sistemul de coroană urmărit.