Valurile repetate de îngheț din această primăvară au afectat culturile de căpșuni din Republica Moldova. Impactul a depins în mare măsură de tehnologia aplicată și de stadiul de dezvoltare al plantelor. Aneta Ganenco, director executiv al Asociației „Pomușoarele Moldovei”, explică cum au evoluat culturile în aceste condiții.
Nu este primul val de înghețuri. Au fost episoade și până la Paște, și după Paște, inclusiv în perioada dintre Paște și Paștele Blajinilor. În unele zone, temperaturile au coborât până la -5 grade Celsius, ceea ce pentru căpșun este deja critic, a declarat Aneta Ganenco, pentru Agromedia.
Cele mai afectate au fost plantațiile din teren deschis, fără protecție, însă situația diferă inclusiv în funcție de modul în care au fost gestionate culturile. Un rol important l-a avut utilizarea peliculei de protecție aplicată pe biloane. În mod obișnuit, aceasta este utilizată pentru a proteja plantele și a accelera dezvoltarea. În acest sezon însă, în anumite cazuri, efectul a fost invers.
Unii producători au acoperit biloanele cu agril încă din februarie, pentru a proteja cultura și a grăbi dezvoltarea. Din cauza temperaturilor mai ridicate din acea perioadă, plantele acoperite au intrat mai devreme în vegetație și au format deja ciorchini cu flori.
Când au venit înghețurile din aprilie, aceste plante nu au mai avut rezistența necesară. Fiind deja în faza de înflorire, au fost mult mai vulnerabile și au suferit pierderi, a precizat Aneta Ganenco.
În schimb, plantațiile care nu au fost acoperite sau care nu au fost stimulate să pornească timpuriu în vegetație au trecut mai ușor peste aceste episoade.
Rândurile care nu au fost acoperite nu ajunseseră încă să formeze ciorchini cu flori. Din acest motiv, chiar dacă au fost expuse la aceleași temperaturi, au fost afectate mai puțin, a menționat experta.
Astfel, eficiența protecției nu a depins doar de existența agrilului, ci de momentul utilizării acestuia și de faza de dezvoltare a culturii în momentul înghețului.
Nu este vorba doar de acoperit sau neacoperit. Contează foarte mult în ce fază se află planta atunci când vine înghețul. La minus 5 grade, dacă planta are deja flori formate, riscul de afectare este foarte mare, a subliniat Ganenco.
În ceea ce privește producția din spații protejate, situația este diferită. Căpșunile din sere și tuneluri au trecut mai ușor peste episoadele de frig, însă costurile de producție sunt considerabil mai ridicate, mai ales în cazul sistemelor încălzite.
Primele cantități au început deja să apară pe piață încă acum 2 săptămâni, însă sunt limitate și provin în principal din astfel de sisteme. Prețul în acest an a pornit de la 200 lei/kg. În prezent, producătorii locali vând căpșunile cu 150 lei/kg.
Au apărut deja primele partide din spații protejate, inclusiv din sere încălzite. Vorbim însă de volume mici și costuri mari de producție, a precizat aceasta.
Sezonul în câmp deschis ar putea începe cu întârziere, iar momentul exact al apariției producției depinde de evoluția temperaturilor și de nivelul de însorire din perioada următoare.
Totul depinde de căldură și de nivelul de insolare, pentru ca fructele să capete culoare, dulceață și aspect comercial, a explicat Aneta Ganenco.
În această perioadă, pe piață sunt prezente și căpșuni de import, însă producătorii locali mizează pe diferența de calitate.
În același timp, Aneta Ganenco susține că producătorii nu exclud repetarea scenariului din anul precedent, când producția a fost mai redusă cantitativ, dar prețurile mai ridicate au compensat parțial pierderile.
Primele recoltări mai consistente din câmp deschis sunt așteptate spre sfârșitul lunii mai, când va deveni mai clară atât situația producției, cât și evoluția prețurilor în sezonul curent.
