GHEORGHE ARPENTIN: Presiunea costurilor obligă vinificatorii să valorifice fiecare resursă

Peste 10.000 de tone de subproduse rezultate anual din vinificație rămân insuficient valorificate în Republica Moldova, în condițiile în care presiunile economice și cerințele de sustenabilitate devin tot mai accentuate pentru sector.
 
În acest context, soluțiile de economie circulară nu mai sunt opționale, ci devin o direcție strategică pentru industria vinului. Despre potențialul acestor resurse și modul în care pot fi transformate în produse cu valoare adăugată a vorbit Gheorghe Arpentin, doctor în științe, oenolog, cercetător și cadru didactic universitar, una dintre figurile reprezentative ale viticulturii și vinificației din Republica Moldova, cu o experiență de peste 40 de ani în domeniu.
 
Nu vorbim despre o abordare teoretică sau despre soluții din literatură. Vorbim despre realități concrete, pentru că orice soluție de economie circulară înseamnă, în primul rând, investiții. În același timp, este o activitate transversală, care nu poate fi realizată izolat, doar în interiorul unei companii. Este nevoie de colaborare între industrii, instituții și domenii diferite, a explicat specialistul.
 
Potrivit acestuia, una dintre cele mai mari provocări ale sectorului este volumul mare de subproduse rezultate în urma procesării strugurilor.
 
În funcție de tehnologie, între 10 și 30 la sută din materia primă devine subprodus. Dacă ne uităm la Republica Moldova, unde avem aproximativ 50 de mii de tone procesate, vorbim de circa 10 mii de tone de tescovină și alte reziduuri. O parte dintre ele sunt utilizate tradițional, inclusiv în gospodării, dar potențialul lor este mult mai mare și, în prezent, insuficient valorificat.
 
În același timp, sectorul se confruntă cu presiuni economice crescute, care obligă producătorii să caute soluții alternative.
 
Costurile au crescut foarte mult în ultimii ani, iar acest lucru afectează direct competitivitatea. În paralel, avem și cerințe tot mai stricte legate de sustenabilitate și raportare. Nu mai este suficient să declarăm că facem economie circulară. Trebuie să demonstrăm acest lucru prin date concrete, validate, inclusiv prin rapoarte precum CSRD, unde fiecare informație este verificată și auditată.
 
Citiți și: DEȘEURILE DIN VINIFICAȚIE, SURSE DE VENIT: „Nu mai vorbim despre gunoi, ci despre resurse”

În acest context, Gheorghe Arpentin a prezentat un exemplu concret de valorificare a subproduselor – proiectul european 4C2, lansat în cadrul programului Horizon.
 
Proiectul a început în septembrie anul trecut și este implementat de un consorțiu internațional din nouă țări europene, inclusiv cu participarea Republicii Moldova. Este un model clar de colaborare între cercetare și industrie.
 
Un element esențial al inițiativei este transferul rezultatelor din laborator în practică.
 
În consorțiu avem universități, institute de cercetare, organizații de transfer tehnologic și asociații de producători. Scopul este ca rezultatele să nu rămână la nivel științific, ci să fie aplicate în industrie, să genereze produse și valoare economică.
 
Direcția principală a proiectului este utilizarea subproduselor vitivinicole pentru obținerea de compuși bioactivi.
 
Vorbim despre extracții selective din materie vegetală, realizate prin procese de chimie verde, fără solvenți de sinteză. Totul este bazat pe metode fizice și tehnologii sustenabile. Din aceste subproduse pot fi obținute ingrediente funcționale, care ulterior sunt integrate în produse alimentare sau băuturi.
 
În cadrul proiectului sunt dezvoltate mai multe tipuri de produse funcționale, inclusiv băuturi îmbogățite cu compuși bioactivi.
 
Aceste produse sunt testate inclusiv în condiții controlate, pentru a evalua impactul asupra organismului uman. Este o direcție care conectează industria vinului cu alte domenii, inclusiv cel al sănătății.
 
Specialistul subliniază că viitorul sectorului depinde de capacitatea de adaptare și diversificare.
 
Industria vinului nu mai poate rămâne izolată în zona alimentară clasică. Trebuie să ne conectăm cu alte industrii, să valorificăm integral resursele și să transformăm ceea ce astăzi este considerat reziduu în produse cu valoare adăugată, a explicat Gheorghe Arpentin.
 
Proiectul este planificat până în anul 2030, iar una dintre reuniunile importante ale consorțiului ar putea avea loc în Republica Moldova în 2027, ceea ce ar consolida poziția țării în rețelele internaționale de cercetare și inovare.
 
În contextul actual, economia circulară nu mai este doar un concept, ci o necesitate practică pentru sectorul vitivinicol, cu impact direct asupra eficienței, competitivității și sustenabilității pe termen lung.