AGROMEDIA a discutat cu președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova (ANARM), Ion Maxim, despre cele mai importante probleme și soluții din domeniul apicol.
AGROMEDIA: - Dle Maxim, am înțeles că sunteți în toiul pregătirilor pentru Târg. Câți albinari vor participa?
Ion Maxim: - La Târgul de toamnă al mierii vor participa peste 40 de apicultori din toate colțurile țării. M-au sunat albinari care vor să își expună produsele în premieră. Nu suntem la prima ediție, au mai fost organizate și în alți ani, dar au fost întrerupte de pandemie.
- La alte evenimente organizate în acest an câtă miere au vândut colegii Dvs.?
- Fiecare cu matematica lui. Se vinde, dar depinde de fiecare cum își prezintă produsele și de numele pe care îl are brandul pe piață. Cei mai modești au vânzări medii.
- Dacă e să facem totalurile, care miere a fost cea mai solicitată?
- Cea mai întrebată este cea de salcâm, dar anul acesta e la mare căutare cea de plante oleaginoase, că are un gust mai specific. Dar se cumpără și cea polifloră, are mai multe componente, doar că aceasta cristalizează mai repede și consumatorii sunt reticenți. După calitățile gustative însă nu cedează celorlalte varietăți de miere.
- S-a și exportat? Am publicat o știre în care se spune că România importă miere. Noi tot importăm produse apicole?
- Bineînțeles că am exportat, au demarat încă în luna iulie, și România e una dintre țările care importă miere de la noi și o reexportă. De ani de zile întreprinderile din țara vecină procură miere moldovenească și o vând mai departe la marii retaileri europeni. Noi importăm foarte puțin, de fapt, este vorba despre anumite rețele de supermarketuri. În unul din ele am văzut într-o perioadă miere franceză cu propolis, la un preț care de-a dreptul sperie – aproape 700 lei de kilogram! Să mergeți acolo să vedeți raftul cu miere unde este expusă și mierea autohtonă. Ca s-o găsești, trebuie să stai în genunchi. Așa e politica statului.
Miere de import la 700 lei/kg!
- Dar ați avut întrevedere cu noul ministru al Agriculturii, Viorel Gherciu, nu ați identificat o soluție pentru produsele noastre apicole și prezența lor în magazinele din țară?
- Am participat la ședință cu noua conducere MAIA, am abordat Legea raftului, intrată în vigoare în august curent și care presupune ca 50% din produsele expuse să fie autohtone. Am discutat despre pădurile care se taie cu nemiluita și nu se sădesc altele. Avem și un Program național de dezvoltare al apiculturii, aprobat, dar încă nefinanțat. Este vorba de sume mari pe diverse activități. Pentru împăduriri însă, din câte cunosc eu, nu s-au alocat bani. Programul și Planul de implementare au fost aprobate la ultima ședință a guvernului Chicu, e un plan pentru cinci ani, la care am lucrat foarte mult. Așteptăm. Cât privește Legea Raftului, dacă acel Consiliu al Concurenței și alte instituții de stat abilitate și-ar îndeplini atribuțiile de serviciu, ar fi foarte bine.
- Dar sunt apicultori care au contracte cu rețelele de magazine?
- Sunt, dar trebuie să obișnuim consumatorul că marfa noastră o vor găsi acolo, să fim noi mai credibili vizavi de produsele pe care le expunem. Și mai este un detaliu: rețelele comerciale își fixează un adaos și producătorilor noștri nu le este convenabil să se implice în aceste lanțuri valorice. Pentru că noi, ca și producători, avem 25-35% din prețul de raft, dar cei care vând au 40-50%.
- Dar cel puțin la târguri se vinde miere?
- Am efectuat un studiu și albinarii au profit din vânzări. Nu voi da cifre, pentru că nu sunt în drept, dar pot să vă spun că e un suport destul de bun, mai ales că acum și scândura, și utilajele și ustensilele necesare în apicultură s-au scumpit.
- Pentru că toată mierea a fost extrasă, ce fac acum apicultorii?
- Credeți-mă că nu au nicio clipă de răgaz. Este perioada în care se efectuează tratările împotriva Acarianului Varroa și pregătirea pentru iarnă a stupinelor. Mai avem două-trei zile – termenul limită – pentru a suplini rezervele de hrană din stup.
Vă mulțumim.