Necesarul alimentar
La stabilirea raţiei caprelor trebuie să ţinem cont de vârsta acestora. De aceea se va stabili separat raţia pentru caprele primipare, deoarece acestea sunt încă în creştere şi dezvoltare, iar perioada lor de fătare este puţin decalată faţă de cea a multiparelor (adultelor). La începutul lactaţiei, deficitul energetic este acoperit de mobilizarea rezervelor adipoase. Starea nutriţională energetică este deci fragilă, riscând să se producă cetozele. Pentru evitarea acestor accidente, se recomandă limitarea deficitului energetic.
Pe de altă parte, în timpul acestei perioade caprele pot prezenta accidente digestive în cazul în care cantitatea de furaje concentrate creşte prea repede sau raportul dintre fibroase şi concentrate atinge valori inferioare. La începutul lactaţiei, consumul de furaje uscate nu permite caprelor să-şi satisfacă necesarul nutriţional. Deficitul energetic este deci completat din rezervele adipoase (corporale). Pentru a reduce riscul de cetoză, trebuie să administăm nutreţuri combinate cu un conţinut energetic ridicat şi să limităm conţinutul în proteină digestibilă.
Raţia trebuie să conţină aproximativ 7 g Ca şi 3,5 g fosfor per kg SU. Trebuie să ne asigurăm de creşterea graduală a cantităţii de furaj administrate 40 g/cap/zi, până la cantitatea de 2,5% din greutatea caprei. La caprele de lapte, producţia zilnică de lapte este echivalentă cu 9-10% din greutatea sa, astfel caprele depind într-o mare măsură de raţiile echilibrate în funcţie de cerinţele lor fiziologice. Furajele concentratele nu trebuie să depăşească 5% din raţia furajeră administrată, deoarece caprele sunt animale rumegătoare şi trebuie să favorizăm o ruminaţie adecvată.
Citiți și: ALIMENTAȚIA CAPRELOR ADULTE ÎN FUNCȚIE DE SEZON: Rații
De asemenea, trebuie să evităm scăderea cantităţii de grăsime din lapte. Este o recomandare foarte importantă, deoarece regimul alimentar influenţează cantitatea de grăsime şi proteină din lapte. O raţie care conţine minimum 18% fibroase, 25% sau mai puţin amidon şi între 2,5 şi 5% cereale favorizează producţia de lapte cu un conţinut optim de grăsime şi proteine, având un randament ideal dacă laptele se foloseşte pentru fabricarea brânzeturilor.
Caprele sunt sensibile la conţinutul de azot din furaje, dar şi la conţinutul de glucide. Acest comportament de selectare a furajelor este, pe de altă parte, redus atunci când proporţia furajelor concentrate este ridicată încadrul raţiei. Prin urmare, caprele de lapte au un comportament de a alege mai ridicat (accentuat) decât alte rumegătoare, ele adaptându-se uşor totuşi la furaje de o calitate mediocră.
Ţinând cont de această particularitate, trebuie să fim atenţi ca ingestia de furaje să fie optimă, astfel putem profita de următoarele trucuri:
- furajele administrate să fie de bună calitate;
- furajele concentrate se vor administra fracţionat aproximativ 200-300 g/tain;
- furajele să fie la dispoziţia caprelor 24 h/24 h;
- orice modificare a raţiei să se facă progresiv.
În sfârşit, dacă putem profita de acest comportament de liberă alegere, valoarea furajelor ingerate poate fi net superioară faţă de cea distribuită sau disponibilă şi putem decide în ce mod cantitatea ingerată să fie ameliorată. Capacitatea de ingestie a caprelor poate varia în funcţie de starea generală a animalelor, dar şi de curba de lactaţie.
Citiți și: CU CE HRĂNEȘTI ȘI CUM ÎNGRIJEȘTI CAPRELE ÎN CONDIȚII DE CASĂ
Cantitatea de furaje depinde, de asemenea, şi de natura furajului; aici putem discuta despre varietatea de furaj, stadiul de vegetaţie, când acesta a fost recoltat, de conţinutul în celuloză şi azot, dar şi de condiţiile de depozitare şi păstrare a acestora. La sfârşitul lactaţiei, raţia trebuie să le permită caprelor refacerea rezervelor corporale, pentru a nu determina epuizarea acestora. Cantitatea de furaje uscate variază astfel în funcţie de calitatea furajelor şi nivelul de producţie de lapte a caprelor.
Este obligatoriu să punem la dispoziţia caprelor o sursă de adăpare; în principal acestea consumă 3,5 litri apă/kg de substanţă uscată consumată (se calculează, de asemenea, şi conţinutul de apă din furaje). Cantitatea de apă consumată de capre după o raţie de fân este mai mare decât cantitatea de apă consumată după ce caprele sunt furajate cu masă verde. Consumul de apă redus are repercusiuni negative asupra producţiei de lapte.
Orientativ, o raţie pentru caprele în periada de lactaţie poare fi formată din: fân (graminee în amestec cu leguminoase în diferite proporţii), fân de lucernă (1 kg), paie sau coceni tocaţi (1 kg), siloz sau rădăcinoase şi furaj combinat. În perioadele foarte reci, este necesar să asigurăm o temperatură cât de cât constantă, pentru a nu supune caprele la consum ridicat energetic pentru a-şi acoperi nevoile de termoreglare. Pentru a reduce acest fenomen, este bine să administrăm furaje de bună calitate şi în cantităţi suficiente.
Sursa: Agrimedia