Nici oieritul nu mai este ce-a fost. Ciobanii au înțeles că pentru a transforma creșterea oilor într-o afacere care să fie și profitabilă e nevoie de o schimbare, mai exact de investiții în modernizarea proceselor de îngrijire și muls și, inclusiv, de în rase de oi productive. Două exemple în acest sens sunt Victor Ciobotaru și Simion Popa din Borogani, raionul Leova. Ambii și-au adus în stână oi care dau cantități semnificativ mai mari de lapte.
Unul și-a instalat sistem automat de muls, iar celălalt și-a conectat stâna la energia electrică datorită panourilor fotovoltaice.
Victor Ciobotaru anul trecut, a adus din Spania 40 de oi de rasa Assaf. Prețul unei astfel de oi este de 300 de euro, dar se merită spune bărbatul.
Care-i diferența? Ele sunt mai bune de lapte. Ca atare, Assaf se consideră cea mai bună rasă de lapte. Cel puțin, asta spun specialiștii.
25 de oi s-au muls. Am avut oaie care a dat 2 litri de lapte, dar ele erau tinere. vedem al doilea an ce va fi. După caracteristici, ele ar trebui să dea 3 și 4 litri de lapte. Dar pentru asta, trebuie hrănite corespunzător.
Dacă o oaie Țigaie, care se crește la Sud, dă în jur de 60 de litri de lapte, aceasta dă și 600, 700 de litri de lapte. Trebuie să dea.
Fiecare oaie are pașaportul ei cu istoria de până la străbunic. Acolo este indicat cât lapte a dat (mama, bunica, străbunica) și grăsimea laptelui. Am două oi aduse, bunicile cărora au dat peste 2 tone de lapte. Acum, cât este de corect nu știu, sunt desenate pașapoartele sau nu (râde). Dar eu nu cred că spaniolii se ocupă cu astfel de chestii.
Carnea se deosebește, într-adevăr, are alt gust, nu are acea grăsime pe ea. În stână chiar, dacă e uităm, dacă sunt doar oi Assaf, nu-i acel miros cu care ne-am obișnuit la stână, spune Victor Ciobotaru.
Omul de afaceri are și o sală modernă de muls automat în care încap 10 oi. Nu o utilizează în prezent pentru că oile nu se mulg în această perioadă.
Un alt localnic care și-a pus drept scop să modernizeze oieritul este Simion Popa. În familia bărbatului, tradiția și secretele oieritului sunt transmise din generație în generație.
La noi, e din neam în neam, din moși-strămoși, străbunei, după câte țin eu minte. Mă lua tata de mic pe la oi și le-am îndrăgit sau mu s-a părut, deja nu mai știu... Am învățat cum să le pasc, să mulg, să tund, cum să acord primul ajutor, până apelăm la un doctor veterinar, povestește ciobanul.
Ciobanul crește oi din rasa Assaf și Țigaie. Deși a mai încercat și alte domenii, tot la vechea îndeletnicire a revenit, mai spune oierul.
Le-am ținut, apoi m-am enervat și le-am vândut și am plecat în Rusia. M-am întors și iar am cumpărat oi pe care iar le-am vândut și m-am pornit în Europa. Pot pune că sunt ca Pintilie Călătorul, numai m-am dus și am venit. Am venit aici și mi-am zis, „hai să încercăm să facem ceva”. Tot am auzit că mulg automat. Poate s-a primi ceva până la urmă. Poate or vrea și băieții.
Avem Țigăi în altă turmă, avem vreo 45, 50 și în această turmă la fel avem 50 de oi. Sunt și Țigăi și de rasa Assaf. Se spune că sunt mai bunișoare de lapte. Ne-am convins și noi. Avem câteva care anul acesta au avut miei și da, într-adevăr, sunt mai bune, conchide bărbatul.
Simion a instalat la stâna din vârful dealului și panouri fotovoltaice. A fost o soluție pentru că altfel nu a putut să o conecteze la energia electrică.
Am luat panourile pentru e dorim cu timpul, să instalăm și noi un sistem de muls automat. Nu prea avem forță de muncă. Este de folos aici, lumină, un frigider, un televizor. Să nu fie chiar ca în pustiu. Apă, ca să nu ne chinuim să scoatem cu mâna. O să punem o pompă de apă, să ne fie mai ușor.
În ambele cazuri, investițiile au fost posibile cu suportul unui proiect PNUD Moldova, finanțat de Elveția.