Zizifusul, cunoscut și sub denumirea de curmal chinezesc, este un fruct care furnizează vitamina C, fibre alimentare și compuși fenolici. Interesul pentru acesta depășește utilizarea în alimentație: cercetătorii au analizat compoziția fructelor, modificările produse prin uscare și posibilele efecte asupra unor indicatori metabolici. Rezultatele arată însă că valoarea nutritivă trebuie diferențiată de afirmațiile privind tratarea unor boli.
Ce conține zizifusul
Curmalul chinezesc are denumirea științifică Ziziphus jujuba. Compoziția fructelor variază în funcție de soi, condițiile de cultivare, maturitate și procesare. Un studiu publicat în Journal of the Science of Food and Agriculture, realizat pe fructe cultivate în Spania, a identificat prin cromatografie lichidă de înaltă performanță patru zaharuri — glucoză, fructoză, zaharoză și sorbitol — și patru acizi organici: citric, malic, ascorbic și succinic. Potasiul, calciul și magneziul au fost principalele elemente minerale identificate. Autorii au evidențiat și aportul de vitamina C al soiurilor analizate.
Conținutul de fibre diferă între fructele proaspete și cele deshidratate. Într-o cercetare asupra a două tipuri de zizifus din Coreea, fructele proaspete au avut aproximativ 2,9–4,2 grame de fibre la 100 de grame, iar cele uscate aproximativ 7,5–10,8 grame. Valorile descriu probele analizate și nu reprezintă o compoziție universală pentru specie.
Vitamina C: de ce contează soiul și uscarea
Zizifusul este frecvent prezentat drept un fruct cu un conținut foarte ridicat de vitamina C. Studiile confirmă prezența acesteia, dar arată diferențe importante între probe și tehnologii de procesare.
În cercetarea coreeană, fructele proaspete au conținut aproximativ 29–38 miligrame de vitamina C la 100 de grame, iar cele uscate aproximativ 14,5–16,8 miligrame. Un alt experiment, privind uscarea cu aer cald, a înregistrat o scădere de la circa 254 miligrame la aproximativ 20 de miligrame la 100 de grame. Aceste rezultate arată că uscarea poate reduce substanțial vitamina C, chiar dacă pierderea apei concentrează alți constituenți.
Prin urmare, fructele proaspete și cele uscate nu sunt echivalente din punct de vedere nutritiv. Pentru evaluarea unui produs contează atât materia primă, cât și temperatura, durata și metoda de uscare.
Compușii antioxidanți și limitele interpretării
Fructele de zizifus conțin compuși fenolici, inclusiv proantocianidine, investigați pentru activitatea antioxidantă. Un studiu publicat în 2023 a comparat liofilizarea, uscarea în cuptor la 50, 60 și 75°C și uscarea la soare, urmărind păstrarea vitaminei C, a compușilor fenolici și a activității antioxidante.
Într-o altă cercetare, liofilizarea a păstrat cel mai bine mai mulți dintre indicatorii analizați, inclusiv vitamina C și compușii fenolici. Activitatea antioxidantă a fost măsurată prin teste de laborator, precum ABTS și FRAP. Aceste determinări caracterizează proprietățile probelor, dar nu demonstrează, singure, prevenirea sau tratarea unei boli la persoanele care consumă fructele.
Ce arată un studiu clinic despre beneficiile zizifusului
În 2024, revista Complementary Therapies in Medicine a publicat un studiu randomizat care a inclus 60 de persoane cu sindrom metabolic. Participanții au fost repartizați în două grupuri, primind zilnic fie 30 de grame de pudră de zizifus uscat, fie placebo, timp de opt săptămâni.
Comparativ cu grupul de control, cercetătorii au observat îmbunătățiri ale trigliceridelor, colesterolului HDL și circumferinței taliei. Nu au identificat însă reduceri semnificative ale glicemiei pe nemâncate, colesterolului total, colesterolului LDL sau tensiunii arteriale. Nici scorurile pentru depresie și anxietate nu au înregistrat îmbunătățiri semnificative.
Rezultatele justifică cercetări suplimentare, dar dimensiunea redusă a studiului și durata scurtă nu permit prezentarea zizifusului ca tratament pentru diabet, hipertensiune sau tulburări de anxietate. Cantitatea utilizată în experiment reprezintă protocolul cercetării, nu o recomandare generală de consum.
Cum se consumă curmalul chinezesc
Zizifusul poate fi consumat proaspăt sau uscat și poate fi utilizat în compoturi, produse de patiserie și alte preparate. În studiul realizat în Spania, unul dintre soiurile apreciate de consumatori a avut fructe dulci, crocante, cu note aromatice asemănătoare mărului.
Fructele uscate permit păstrarea și utilizarea pe o perioadă mai lungă. Totuși, eliminarea apei concentrează carbohidrații pe unitatea de greutate. Pentru persoanele care își monitorizează aportul de carbohidrați, porția consumată și eventualul zahăr adăugat produsului sunt mai relevante decât eticheta de „fruct benefic”. O cercetare asupra fructelor coreene a confirmat diferențe importante de umiditate și compoziție între variantele proaspete și uscate.
Afirmațiile despre efectul zizifusului asupra somnului trebuie analizate cu atenție. Unele cercetări folosesc extracte din semințe de Ziziphus jujuba var. spinosa, inclusiv amestecuri de extracte, nu fructele consumate ca aliment. Un studiu clinic publicat în 2026 a inclus doar 25 de participanți repartizați în trei grupuri. Rezultatele unor asemenea experimente nu pot fi transferate automat consumului de fructe proaspete sau uscate.
