Grupa plantelor aromatice și condimentelor cuprinde un număr foarte mare de specii. Acestea se pot cultiva prin însămânțat direct în câmp, prin plantare de răsad sau prin despărțirea unei tufe din planta respectivă. Semințele acestor plante sunt foarte mici, de aceea patul germinativ (solul, terenul) trebuie pregătit foarte bine. Solul trebuie mărunțit, grăpat, tăvălugit, să fie fără bolovani, altfel semințele se pot pierde printre aceștia și procentul de răsărire scade. Daca nu aveți posibilitatea să lucrați solul foarte bine, optați pentru înființarea culturii prin divizarea tufei sau chiar răsad. Puteți să aveți plante aromatice și în jardiniere, ghivece.
Atenție la fertilizare! Dacă plantele se amplasează pe un teren care a fost fertilizat organic (gunoi de grajd, compost, etc.) în anul precedent, dozele cu substanțe chimice se reduc cu 20 % pentru azot, 40 % pentru fosfor și 60 % pentru potasiu.
La combaterea bolilor și dăunătorilor se respectă timpul de pauză indicat, în functie de durata de remanență în plantă a produselor. Daca plantele aromatice sunt utilizare în scopuri fitoterapeutice (extrase de uleiuri volatile, etc.), timpul de pauză se dublează, evitându-se concentrarea de substanțe reziduale în produsul finit.
Când și cum se cultivă Mărarul
Este o plantă anuala cu perioada scurtă de vegetație 25 – 30 zile (până la recoltarea frunzelor) și 90 zile (maturarea semințelor).
Se cultivă prin semănat direct în câmp, toamna târziu (noiembrie), în ferestrele de iarnă (când temperaturile sunt pozitive, pământul nu este înghețat ), primăvara foarte devreme și chiar în timpul verii, eșalonat până în 15 iulie. Fertilizările se fac toamna, doar dacă este nevoie.
Citește și: CÂND ȘI CUM SEMĂNĂM MĂRARUL CA SĂ-L AVEM PROASPĂT ȘI TOAMNA?
Ca și lucrări de îngrijire ar fi afânarea solului, plivitul buruienilor, irigarea și combaterea bolilor și dăunătorilor (numai dacă este cazul). Dacă terenul este îmburuienat se face o erbicidare când plantele au 5 – 6 cm înălțime.
Recoltarea se face când plantele au 10 – 15 cm înălțime. Păstrarea în stare proaspătă o săptămână se face la t = 0 – 1 ° C și umiditate 95 %.
Când și cum se cultivă Cimbrul
Cimbrul se poate cultiva direct în câmp sau prin producere de răsad. Se cultivă asociat cu alte culturi. Pregătirea terenului se face în toamna, se aplică o fertilizare cu 50 g / 10 m² de superfosfat și 60 g/ 10 m² sare potasică.
Semănatul în câmp se face la începutul lunii aprilie, când în sol se înregistrează 5- 6 ° C. Distanța de semănat este de 35 cm între rânduri pentru straturile înălțate și 15 – 20 cm pe terenul nemodelat. Adâncimea de semănat este de 1,5 – 2 cm. E bine ca sămânța să se amestece cu puțin nisip, griș sau cafea pentru a obține o uniformitate la semănat, altfel semințele fiind mici pot fi semănate foarte des.
Dupa semănat, se acoperă semințele cu un strat fin de nisip, turbă sau pământ foarte fin mărunțit, se tăvălugește solul (se bătătorește ușor solul) și se udăa ușor prin aspersiune fină.
Când plantele au 4-5 perechi de frunze, se face răritul plantelor, adică se înlătură plantele din cultura deasă astfel încât între plante pe rând să fie 18 – 19 cm.
Dacă se optează pentru înființarea culturii prin răsad, acestea se plantează în câmp în luna mai și se respectă distanțele de plantare de mai sus. În perioada de vegetație, se aplică 2 udări iar fertilizări și tratamente fitosanitare se fac doar dacă este cazul.
Citește și: PLANTELE MEDICINALE DE LA ȘOLCANI, ÎN CEAIURILE EUROPENILOR. Istoria de succes a lui Ion Cebotari, AICI
Recoltarea începe odată cu înfloritul când se detașează vârful lăstarilor cu un cuțit sau foarfeca de gradină.
Producerea răsadului se face în terine (vase din teracotă sau plastic de forma dreptunghiulară), jardiniere, lădițe din lemn, ghivece. Se seamănă în luna martie, sunt necesare 3 – 5 g / m² sămânța.
Se pune turba în vasele respective, se bătătorește bine, se face cu un bețișor mici șanțuri paralele la distanțe de 4 – 5 cm și în aceste șanțuri se seamănă semințele. Se acoperă semințele cu un strat fin de nisip, turbă, se tasează ușor și se udă prin aspersiune.
Când și cum se cultivă Busuiocul
Se găsesc mai multe forme de busuioc deosebindu-se prin culoare (verde sau violaceu), formă (frunze bășicate sau îndoite pe margini), mărime (frunze mari sau frunze mici) a frunzelor și talia plantelor (forme pitice sau plante înalte).
Bune premergătoare sunt fasolea, mazărea sau cereale de primăvară.
Atenție! Cultura de busuioc poate reveni pe același teren, după 10 – 12 ani, altfel există riscul de infestare cu fuzarioza!
Pregătirea terenului începe din toamnă cu tradiționala sapă, fertilizare cu 0,4 t / 10 m² de gunoi de grajd, 0,4 kg / 10 m² superfosfat și 0,15 kg/ 10 m² sare potasică. Cultura se poate face prin semănat direct sau prin producere de răsad.
Semănatul în câmp se face primăvara, după ce a trecut pericolul brumelor târzii. Distanta de semănat: 20 cm între rânduri pentru soiuri pitice și mari, 35 – 70 cm între rânduri pentru soiuri semiînalte și înalte.
Citește și: CEAIURILE DIN PLANTE AROMATICE ȘI MEDICINALE – o afacere agricolă de succes
Plantarea răsadurilor în câmp se face în perioada 25 aprilie – 20 mai, respectând distanțele de plantare de mai sus iar între plante pe rând se lasă 10 – 12 cm pentru soiurile pitice și 20 – 25 cm pentru soiurile înalte.
Se menține cultura curată, fără buruieni, fie prin prășile fie prin aplicare de erbicide. La cultura semănată direct în câmp se face răritul plantelor când acestea au 6 – 8 cm înălțime. Distanțele dintre plante vor fi cele de mai sus.
Se pot administra 2 fertilizari în vegetatie cu cate 0, 1 kg / 10 m² de azotat de amoniu și superfosfat. Prima fertilizare se aplică la 3 săptămâni de la semănat iar a doua fertilizare se face la 2 săptămâni după prima. Se fac 5 -6 udări și tratamente fitosanitare doar dacă este cazul.
Recoltarea se face manual prin tăierea lăstarilor, în perioada înfloritului în masă a plantelor (iunie → toamna târziu).
Când și cum se cultivă Coriandrul
Originar din zona estică a Bazinului Mediteraneean, unde crește în stare sălbatică și de unde s-a răspândit în întreaga Europă și mai apoi pe tot globul. Este o plantă anuală, crește foarte bine și dă rezultate excelente de recoltă în zonele unde precipitațiile depășesc 400 mm anual.
Atenție! Nu suportă fertilizarea directă cu gunoi de grajd și nici cantități prea mari de azot!
Pregătirea terenului se face după regulile bine cunoscute, săpat și mărunțit foarte bine solul, fertilizare cu 40 – 50 g / 10 m² de superfosfat și 30 – 35 g / 10 m² sare potasică toamna, cu încorporare în sol. Primăvara se aplică 30 g / 10 m² azot. Semănatul se face primăvara devreme sau toamna târziu, în rânduri dese la 12 cm distanta între ele.
Ca lucrări de îngrijire amintim combaterea buruienilor prin plivit, prășit și erbicidat imediat după semănat cu un produs erbicid (apelați la tehnicianul din fitofarmacii). În vegetație se fac udări repetate iar tratamente pentru boli și dăunători sunt practic inexistente. Pentru a stimula producția e bine ca în perioada înfloritului să beneficiați de 1 – 2 stupi în cultură.
Recoltarea se face înainte ca fructele să ajungă la maturitate completă pentru a preveni scuturarea lor. Începând cu luna august, când 70 – 75 % din fructe sunt de culoare galben – aurie, acestea pot fi culese.
Sursa: cartiagricole.ro