Potasiul reglează echilibrul apei la plante și, de asemenea, are un rol în transportul nutrienților și crearea zaharurilor și a amidonului. Fără potasiu suficient, plantele sunt mai vulnerabile la secetă, îngheț, boli si dăunători.
De asemenea, cenușa presărată pe pământul uscat acționează și ca insecticid. Combate insectele dăunătoare, în special larvele care atacă rădăcinile plantelor.
Ce tip de cenușă utilizăm
Nu orice tip ce cenușă este recomandat să fie utilizat ca îngrășământ pentru legume. Astfel, putem folosi cenușa provenită de la arderea cocenilor, lemnelor, gunoaielor (tulpini, ramuri uscate, însă fără boli), cât și din arderea hârtiei, a peleților sau a brichetelor de rumeguș.
Cenușa obținută din arderea lemnului tânăr oferă o mai mare cantitate de nutrienți. De asemenea, cenușa de stejar, arțar sau fag conține mai mulți nutrienți decât cenușa rezultată în urma arderii lemnului rășinos.
ATENȚIE! Sub nicio formă nu vom folosi ca îngrășământ cenușa care e rezultatul arderii cărbunilor. O altă avertizare este să nu folosiți cenușa obținută de la arderea lemnelor vopsite sau lăcuite. Nici cenușa rămasă după arderea cărbuni pentru grătar nu este bună.
Când și cum administrăm corect cenușa
Perioada optimă în care se poate folosi cenușa ca fertilizant este primăvara și toamna. Cenușa trebuie presărată în jurul plantelor, asigurând şi o protecţie bună împotriva dăunătorilor.
Cenușa se va aplica, încorpora, uscată în sol, pentru ca aceasta să aibă cel mai mare efect asupra plantei. Nu vom aplica cenușa când solul este foarte umed sau după ploaie, deoarece efectul va fi zero. În general, grădinarii aplică cenușa toamna, fiind încorporată cel mai bine prin săparea pământului.
Depozitarea cenușii după colectarea ei este de asemenea un element important. O vom pune în saci și o vom feri de umezeală.
Ce plante reacționează bine la acest îngrășământ natural
În general, plantele care vor folosi cel mai bine proprietățile cenușii vor fi cele care se dezvoltă pe soluri cu un pH situat între 7 și 8. De exemplu, cenușa poate fi utilizată pentru roșii, ardei, castraveți, cartofi, broccoli, anghinare, rucola, rozmarin, lavandă, căpșuni, zmeur, legume rădăcinoase, leguminoase, legume verzi.
Când trebuie să evităm cenușa
Vom evita folosirea cenușii pe solurile alcaline. Efectul ei benefic are loc pe solurile acide (prea acide). Bineînțeles, corecția cenușii de aciditate a solului poate funcționa în sens negativ pentru plantele care chiar au nevoie de terenuri acide, mai exact cu un pH situat între 4,5 și 6.. Vom utiliza mai degrabă cenușa pentru solurile ușoare, care nu rețin apa.
Cei care vor dori să încerce această metodă trebuie să știe, de asemenea, că cenușa nu va fi folosită asupra semințelor care germinează și nici peste cele care sunt foarte mici, abia răsărite. Specialiștii spun că aceste pot fi arse din cauza conținutului de potasiu.
Cum preparăm soluția cu cenușă pentru răsad
Ingrediente
- 1 găleată cu apă (de 10 litri)
- 150 g de cenușă
Puneți cenușa în găleata cu apă și amestecați cu un băț. Lăsați soluția să stea câteva ore. În acest timp cenușa se va dizolva. Amestecați ocazional în găleată.
Se poate lăsa și peste noapte. A doua zi, turnați soluția de cenușă într-o stropitoare. Sau lăsați-o în găleată. Udați bine răsadurile înainte. Apoi turnați soluția de cenușă la baza fiecărei plante. Se poate pune circa 1 litru la fiecare plantă.