GHEORGHE JIGĂU: Este o greșeală să lăsăm resturile vegetale doar la suprafața solului

Cea mai mare greșeală pe care o putem face atunci când alegem să efectuăm lucrarea minimă a solului este faptul să lăsăm resturile doar la suprafața solului. Astfel, nu vom avea activitatea organismelor vii, un aspect foarte important pentru fertilitatea solului. Râmele prezente în stratul de 1 metru al cernoziomului, trec prin corpul lor de la 200, la 600 de tone de sol pe an. O cantitate impunătoare în contextul în care stratul arabil are 9-12 mii de tone, explică Gheorghe Jigău, doctor, conferențiar universitar, specialist în pedologie.
 
În acest material, vă prezentăm cum a reușit dl Jigău, împreună cu fermierul Nicolae Sprîncean din Criuleni să „salveze” cernoziomul supracultivat și să îmbunătățească structura acestuia, sporindu-i și fertilitatea.


 
În natură, există un lanț. Planta produce materia organică pe care o depozitează. Mezofauna supune descompunerii această materie organică, abia după asta, microorganismele încep să lucreze. Mezofauna este cea care pregătește materialul pentru humificare. În lipsa ei, energia microbiană la descompunerea resturilor este de 2-3 ori mai mare. Astfel, în loc să se formeze humus, are loc mineralizarea. Chiar dacă facem No Till, dar nu avem resturi vegetale în sol și lipsește mezofauna nu vom avea un bilanț pozitiv al solului.
 
Sunt mai multe Procedee importante de efectuat:

1. Obligatoriu, trebuie să semănăm culturile de acoperire. Astfel, va fi umbrită suprafața solului, apa nu se evaporă. Da, ele utilizează apa din sol, dar beneficiul pe care îl aduc solului este mult mai mare. Apa din sol este consumată util, pentru producerea materiei organice.
2. Altă practică uitată în ultimii ani: cultivarea plantelor intercalate.
3. Ogorul verde după culturile din grupa I. Rapița se scutură, semințele rămân la suprafața solului. După ce strângem recoltele, putem efectua o lucrare ușoară cu discurile, provocăm semințele și ele vor răsări. În rezultat, vom avea un covor verde deasupra solului. În plus, dacă se formează roua internă, ciotul rămas după recoltare va da și el lăstari. Ulterior, cu câteva zile înainte de semănatul de toamnă, masa verde se toacă și se încorporează în sol. Dacă vom aplica erbicide, vom pierde o anumită cantitate de materie organică, explică specialistul.

Fertilitatea solului include însuşirile fizice, fizico-chimice, chimice şi biologice de bază ale solulului. Rolul decisiv în producerea recoltelor le au însușirile fizice. Cu cât acestea sunt mai bune, cu atât biota solului lucrează mai bine, vegetația e mai dezvoltată. Pe prim plan sunt structura și densitatea solului.
 
Cantitatea de mega și macroagregate din structura solului nu trebuie să depășească 20%. Structura cernoziomică este cea mai prețioasă și trebuie să constituie cea mai mare cantitate din sol.
 
Aplicând practicile agricole despre care am vorbit mai sus, adoptând tehnologie No Till de lucrare a solului, dar una specifică, adaptată necesităților solului, introducând resturile vegetale în sol, am reușit împreună cu fermierul, Nicolae Sprîncean, timp de 10 ani de muncă să îmbunătățim considerabil structura solului la adâncimea de 1 metru. Mai avem nevoie de 5-7 ani pentru a restabili structura solului în proporții mai mari.
 


Despre agricultorul Nicolae Sprîncean și agricultura durabilă pe care o face v-am povestit anterior și puteți citi în materialul: „NICOLAE SPRÎNCEAN: Menținem solul acoperit tot anul și avem un spor de 600 kg la hectar”.
 
Cu alte recomandări ale profesorului Gheorghe Jigău mai revenim și în alte materiale.