REPUBLICA MOLDOVA DEVINE IMPORTATOR NET DE PRODUSE ALIMENTARE: Semnal de alarmă în agricultură

Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă economică, în care importurile de produse alimentare depășesc exporturile, semnalând o schimbare structurală în sectorul agroalimentar. Concluzia apare într-o analiză realizată de expertul economic Veaceslav Ioniță, care atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung pentru economie.
 
Potrivit datelor prezentate, ruptura s-a produs începând cu trimestrul III 2024, iar în 2025 tendința s-a accentuat. Exporturile de produse alimentare au scăzut până la aproximativ 596 milioane dolari, în timp ce importurile au urcat spre 800 milioane dolari, generând un deficit de peste 200 milioane dolari.
 
Analiza arată că această evoluție nu este una conjuncturală, ci reflectă o diminuare a capacității economiei de a genera valoare adăugată prin producție internă.
 
Unul dintre argumentele centrale ține de diferența dintre impactul economic al producției locale și cel al importurilor. În cazul sectorului porcin, producția internă generează un rulaj economic estimat la circa 8,5 miliarde lei, în timp ce importul aceluiași volum produce doar 4–4,3 miliarde lei. Diferența este explicată prin lanțul valoric extins pe care îl antrenează producția locală – de la furnizori și servicii până la procesare și consum intern.
 
Situația este similară și în industria zahărului, unde producția internă generează până la 4,45 miliarde lei, comparativ cu 1,2–1,5 miliarde lei în cazul importurilor.
 
Impactul este vizibil și asupra bugetului public. Conform calculelor, producția locală aduce de 4–6 ori mai multe venituri fiscale decât importurile. În sectorul porcin, contribuțiile la buget ajung la 800–1000 milioane lei în cazul producției interne, față de doar 250–300 milioane lei în cazul importurilor.
 
În paralel, efectele se resimt și pe piața muncii. Producția locală susține mii de locuri de muncă directe și indirecte, în timp ce modelul bazat pe import reduce semnificativ acest impact. Doar în sectorul porcin sunt implicate circa 5.800 de persoane, iar în industria zahărului alte aproximativ 4.500.
 
Analiza evidențiază și o problemă structurală legată de valoarea adăugată. Deși Republica Moldova produce materie primă agricolă, o mare parte este exportată fără procesare. În același timp, produsele alimentare finite sunt importate, ceea ce reduce semnificativ beneficiile economice.
 
Datele arată că anumite culturi, precum sfecla de zahăr, pot genera venituri de până la 42,3 mii lei/ha, de câteva ori mai mult decât culturile cerealiere, ceea ce subliniază importanța dezvoltării sectoarelor cu valoare adăugată ridicată.
 
În același timp, expertul atrage atenția asupra vulnerabilităților sectoriale. De exemplu, pesta porcină din 2025 a dus la o reducere a producției cu aproximativ 35% și la pierderi bugetare de circa 200 milioane lei anual, ceea ce a favorizat creșterea importurilor.
 
Un alt aspect evidențiat în analiză este diferența dintre politicile agricole aplicate în Uniunea Europeană și cele din Republica Moldova. În timp ce statele UE susțin activ producția internă prin subvenții și mecanisme de protecție, producătorii locali din Moldova concurează într-un mediu mai puțin favorabil.
 
În aceste condiții, Veaceslav Ioniță avertizează că, fără intervenții clare și coerente, deficitul alimentar riscă să devină o tendință permanentă.
 
Potrivit concluziilor analizei, producția locală are un rol esențial în economie, multiplicând efectele economice, crescând veniturile bugetare, susținând ocuparea și contribuind la dezvoltarea rurală. În lipsa unor politici care să stimuleze aceste procese, economia riscă să devină tot mai dependentă de importuri.