În lipsa tratamentul împotriva viespei prunului (Hoplocampa spp.), prunele vor fi atacate puternic de larve. Larvele au o mobilitate extraordinară, fiind capabile să migreze de la un fruct la altul.
Stropirile cu insecticid din această perioadă au rolul de a proteja fructele încă „nevizitate” de larve.
Boli specifice fenofazei:
- Pătarea roșie (Polystigma rubrum)
- Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)
- Ciuruirea micotică a frunzelor (Stigmia carpophila)
- Fungicide recomandate în fenofaza
- Viespea sâmburilor (Eurytoma schreiner)
- Paduchele cenușiu (Hyalopterus pruni)
- Păduchele ţestos al prunului (Parthenolecanium corni)
- Viespea prunului ( specii de Hoplocampa spp.)
Pe lângă faptul că în această fenofază, larvele de viespea neagră și viespea galbenă a prunului, își mută locaţia de hrănire, dintr-o prună în alta, în această perioadă, începe să își depună ouăle un alt dăunător periculos, viespea sâmburilor de prun (Eurytoma schreiner). Acest dăunător este responsabil pentru pierderi importante de producţie.
Simptomele atacului apar foarte târziu (spre finalul lunii iunie) și de multe ori sunt foarte confuze. Fructele își schimbă culoarea, se zbârcesc și încep să cadă. În pulpa fructului, fermierul nu găsește urmă de dăunător, prin urmare acest fenomen denumit și „fulgerarea prunelor” este pus pe seama unui deficit de nutrienţi, secetă sau o problemă fiziologică. Însă dacă fermierul caută în sâmburii fructelor căzute, asa cum se poate observa în fotografia de mai jos, va găsi o larvă de viespea sâmburilor de prun. În mod indirect, stropirea împotriva acestui dăunător va acţiona și asupra larvelor de viespea neagră și galbenă a prunului atunci când acestea vor părăsi un fruct și vor încerca să intre în altul.
Fenofaza: Creșterea fructelor – I
În această perioadă, dacă nu au fost efectuate stropirile cu insecticid, recomandate în fenofazele anterioare, larvele de viespea neagra a prunelor ( Hoplocampa spp.), vor fi aproape de maturitate. Odată cu ultima „victimă”, vor cădea la sol unde se vor îngropa în sol sau sub frunze. Ajunși la adăpost vor construi un cocon în interiorul căruia vor aștepta primăvara anului următor.
Boli specifice fenofazei:
- Pătarea roșie (Polystigma rubrum)
- Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)
- Ciuruirea micotică a frunzelor (Stigmia carpophila)
- Fungicide recomandate în fenofaza
- Viespea sâmburilor (Eurytoma schreiner)
- Paduchele cenușiu (Hyalopterus pruni)
În această fenofază, ar putea să înceapă să își facă prezenţa și primii adulţi din prima generaţie de viermele prunelor (Cydia funebrana). Din păcate, fără prezenţa unor capcane feromonale, prezenţa acestuia va fi greu de descoperit.
Fenofaza: Creșterea fructelor – II
Boli specifice fenofazei
- Pătarea roșie (Polystigma rubrum)
- Monilioza (Monilinia laxa si Monilinia fructigena)
- Ciuruirea micotică a frunzelor (Stigmia carpophila)
Probleme care pot să iasă în evidenţă în această perioadă
În cazul în care stropirile cu insecticid nu au fost conforme, în perioada aceasta sunt riscuri foarte mari ca păduchele cenușiu, să fi format deja colonii foarte puternice. Prezenţa fumaginei, roua de miere, stratul ceros cu care afidele sunt acoperite, poate reduce impactul insecticidului asupra dăunătorului. Sunt toate premizele ca o singură stropire să nu fie suficientă. Calitatea produsului administrat, respectiv a soluţiei preparate poate să facă diferenţa.
Mai ales atunci cand utilizati insecticide formulate sub formă de granule sau pulbere, specialiștii recomandă ca alături de insecticid, pentru o mai bună aderenţă și umectare, să adăugaţi un produs surfactant, agent de umectare, adjuvant.
Tot în această perioadă, acolo unde nu s-au efectuat stropiri, pot să apară frunze afectate de Putoniella pruni (foto 17). În partea inferioară a frunzelor, dăunătorul a format niște gale de-a lungul nervurii principale. În partea superioară însă, galele se deschid ca niște pliuri, lăsând să se observe înăuntrul lor, larvele portocalii ale dăunătorului. Odată galele formate, larvele din interiorul lor, nu vor putea fi eliminate.
Zborul adulţilor are loc în perioada înfloritului, prin urmare, combaterea acestora este puţin probabilă. În schimb, stropirile din perioada „căderea petalelor” până la formarea galelor, pot să reducă din populaţia acestui dăunător.
Dăunători specifici perioadei:
- Viermele prunului (Cydia funebrana)
- Paduchele cenușiu (Hyalopterus pruni)
- Insecticide recomandate în fenofaza
Începând cu această perioadă, de importanţă foarte mare va fi combaterea primei generaţii de viermele prunului (Cydia funebrana). Fără utilizarea unor capcane feromonale, zborul acestui dăunător este greu de prezis. O capcană poate să evidenţieze prezenţa dăunătorului și implicit nevoia unei stropiri cu insecticid. Capcanele conţin atractantul feromonal, cu care femelele atrag atenţie masculilor de Cydia funebrana. În cazul în care, numărul capcanelor este suficient de mare, acestea pot elimina masculii din zona, lăsând femelele fără posibilitatea de a se împerechea.
Cu toate că prima generaţie de Cydia funebrana nu este numeroasă, iar pagubele sunt de obicei mici, dacă acest dăunator nu este bine combătut acum, a doua generaţia, cea care poate produce pagube importante în livadă, va fi masivă, iar combaterea eficientă, greu de realizat.
În cazul în care aţi avut probleme cu viermele prunelor (Cydia funebrana), atunci vă recomandăm ca spre finalul acestei fenofaze să aplicaţi un insecticid. Tratamentul va fi repetat la 10-14 zile, în funcţie de condiţiile climatice. Cydia funebrana are un zbor mai intens în anii călduroși. În perioadele mai reci sau ploioase i se dereglează zborul.
Cu detalii despre lucrările necesare în celelalte etape de dezvoltare, revenim în articole ulterioare.
Sursa: agromentor.ro
Pentru informații despre Stropirile la prun în etapele anterioare de dezvoltare, vedeți materialul: STROPIRILE LA PRUN – SCHEMĂ DE LA A LA Z