Angela Bejenari din satul Plop, raionul Dondușeni este bucătar de profesie și lucra într-un restaurant. Pentru că a fost educată de bunei, când aceștea au ajuns la o vârstă înaintată și aveau nevoie de îngrijire, a renunțat la servici și a revenit în sat, să le fie alături. Inițial, a construit o seră mică, în care a plantat legume, după care, îndrăgostită de agricultură, a mers mai departe.
Legume de tot felul. Toate certificate biologic
Și în 2015 și-a pus temelia Gospodăriei Țărănești (G.Ț.) „Bejenari Angela”, devenită acum afacere de familie, în care sunt antrenați toți membrii.
“Am început prin cultivarea legumelor. Acum deținem 12 ha, dar nu le prelucrăm pe toate. Avem trei hectare, pe care plantăm pomușoare, și o seră de jumătate de ha, în care creștem legume. De tot felul: roșii, ardei, castraveți, varză, sfeclă roșie, morcov, verdețuri, ridiche. Mai nou, ne-am testat capacitățile și piața și am trecut și la cultura de broccoli. E o legumă la fel ca varza, doar că nu iubește căldura. Am încercat să o creștem în seră, dar înflorea prea devreme și, în acest caz, ea fiind, de fapt, un mugur, nu mai poate fi consumată. În schimb, se comportă bine în aer liber, deși apar anumite probleme cu dăunătorii. Marfa noastră este ecologică și, pentru a o proteja de insecte, o învelim cu cea mai subțire folie de agril. Dacă pătrunde vreo gâză, nu e nimic grav. Pentru că asta înseamnă produs organic”, a relatat dna Bejenari pentru AGROMEDIA.
Consumă moldovenii noștri leguma de origine italiană, broccoli? Fermiera ne-a povestit că, dat fiind că nu e prea cunoscută și lumea nu-i prea obișnuită cu ea, clienții ei sunt restaurantele.
“E un produs destul de scump. Eu, spre exemplu, anul trecut l-am vândut cu 100 lei per kg. Am adunat vreo 100 kg, a fost mai degrabă ca un test. Nu am riscat să plantez mult, pentru că nu am negociat deocamdată cu rețelele de magazine. Dar o mai comercializez și la piețele din Chișinău, și la târgurile EcoLocal, deschise acum doi ani. Sau prin magazinul online Ecovisor. Să vă spun sincer, de fiecare dată s-a vândut toată”, ne-a relatat ea.
Semințele le găsești în toate magazinele specializate, iar în acest an au cultivat răsad și are deja câteva frunzulițe apărute. De regulă, prin iulie leguma deja poate fi culeasă.
“Culturile sunt alimentate cu composturi, le irigăm, dar există alte dezavantaje. Roșiile, spre exemplu, nu sunt protejate de mucegai, se deteriorează și termenul de valabilatate este mult mai mic decât la cele crescute cu îngrășăminte chimice. În seră, grație proiectului AXA, care ne-a oferit un cazan cu o capacitate mare de încălzire și pe care îl alimentăm cu biomasă, păstrăm temperatura constantă și necesară pentru a crește culturi sănătoase. Și sera o avem tot grație unui concurs pe care l-am câștigat și am beneficiat de 500 mii lei, pe care i-am investit în construcția ei”, ne-a povestit dna Bejenari.
La începutul lui mai apar primele căpșune
Legumele au fost certificate biologic anul trecut și acum, prin mai, urmeză să obțină statut de marfă organică și căpșunele. A propos, tot pe la începutul lunii mai, familia ei va gusta din prima roadă de căpșune din acest an.
“Am sădit pe un stilaj în seră, lângă catraveți și, de cum apar, le vând contra unui preț de 150 lei/kg. Ulterior, ajung și mai ieftin. Sunt așa, de gust. Avem deja ceapă verde, pe care o realizăm către consumatori, apar florile la castraveți. Noi nu cultivăm roșii pentru tonaj. De pe un curpăn pot culege câte trei sau patru, așa că și prețul este mai mare – mai ieftin de 50 lei/kg nu le-am vândut. Păi, creștem diverse soiuri: Flamenco, inimă de bou, roșii galbene, cherry, preferatele noastre sunt însă cele de culoarea lămâii și roz în interior. Sunt atât de gustoase! Când vine momentul să culegem căpșuna, angajăm muncitori sezonieri, câte 30-40”, a adăugat antreprenoarea.
Pentru a ajunge în topul femeilor din agricultură, Angela a studiat legumicultura, a participat la diverse instruiri, schimburi de experiență, a ascultat lecții oferite de persoane cu studii în domeniu. Tot în timpul unui seminar a cumpărat și primele tufe de căpșună și, de la 50, azi a ajuns la 3 ha. Ea mai cultivă zmeură, coacăză neagră și roșie, agriș și mure. În plus, dna Bejenari este producător de material săditor de bacifere și mai adună și de aici un venit.
“Cine muncește, de foame nu moare. Mă întrebați dacă e un domeniu profitabil. Ca să fiu sinceră, cu agricultura te menții și mai aduni un ban, dar nu atâțea, încât să nu ai ce face cu ei. Țăranul n-a fost bogat niciodată. În cazul meu, dragostea pentru legumicultură a venit muncind. Acum nu-mi imaginez că aș putea face și altceva. Dacă ați știe ce bucurie imensă trăiesc atunci când intru în seră și văd cum se coc primele roșii... Vorbesc cu ele, le transmit dragoste și căldură. Dar în câmp, când vezi că totul e alb de floare... Și cine muncește, de foame nu moare”, a încheiat protagonista acestei istorii de succes.