Despre familia de antreprenori, CARE CULTIVĂ FASOLE BIO: “Vara aceasta vom oferi consumatorului păstăi verzi, proaspete”

Probabil, nu există om din neamul nostru, care să nu fi crescut pe ogoarele sale una dintre cele mai solicitate legume – fasolea. Indiferent că este vorba despre perioada Postului, în care am intrat recent, sau de o cină în sânul familiei, acest produs este considerat a doua carne și poate fi gătit în diverse moduri. Dar una e să plantezi câțiva curpeni pe un lot de lângă casă și alta e să dezvolți din aceste boabe o adevărată afacere.
 
Istoria de succes, relatată de AGROMEDIA, este despre tânăra familie de antreprenori Stepu din orășelul Râșcani. Ei cultivă, pe o suprafață de 10 ha, fasole fără fertilizanți chimici. Deci, oferă consumatorului un produs bio sută la sută! Afacerea lor a pornit de la un hobby, mai exact, s-au apucat de cultivat diverse specii de fasole mai mult într-o glumă. Se întâmpla acum trei ani, când și-au testat capacitățile de fermieri cu un singur soi. Al doilea an, au trecut la patru specii și le-au menținut și anul trecut.
 
Au pornit într-o glumă și au ajuns să exporteze
 
“Am plantat patru soiuri, dar am avut roadă doar de la două. Din cauza condițiilor climaterice, care ne-au afectat și pe noi, calitatea e mult mai proastă, am adunat fasole suprauscată. Dacă în primul an, de pe o suprafață de 3, 5 ha, am reușit să strângem peste 10 tone, atunci în 2020, de pe întregul teren agricol, abia de am ajuns la 6 tone. Nu dispunem de un sistem de irigare, pentru că suntem la început de cale și ar fi nevoie de investiții, dar avem noroc de produsul ales pentru a-l cultiva. Fasolea e o cultură care, dacă are apă și soare, crește. Important e ca solul să fie de tip cernoziom, pentru că cel argilos nu este acceptat”, ne-a povestit Iuliana Rusu-Stepu.
 
Fasolea lor este marfă întrebată, astfel că la târgul din 6 și 7 martie, în prima zi s-a vândut toată. Până acum, marfa mergea la export în România, Belarus. Paradoxal, dar tinerii fermieri își doresc cel mai mult să cucerească piața locală.
 
 “Nu am avut un ambalaj pentru marfă. Acum suntem în proces de elaborare, ne ajută colegii de la Federația Națională a Fermierului. Acesta este și motivul din care fasolea noastră nu a fost prezentă la târgurile agricole sau în rețelele de supermarket de la noi. Dar avem un plan pentru 2021-2022 și sperăm să îl realizăm – produsul nostru bio într-un ambalaj pe potrivă, în toate magazinele din țară. De ce, adică, să consumăm fasole exportată de prin Kârgâzstan și alte țări, când o avem pe a noastră?”, ne-a spus Iuliana.
 
Vor să cucerească piața locală
 
Deși produsul lor nu este certificat ecologic, testele de inofensivitate sunt mult sub normă.

“Una din caracteristicile acestei culturi e sensibilitatea la substanțe chimice. Dacă le aplici, te poți pomeni cu tot lanul ars. În cultivarea fasolei, erbicidele se exclud. Plus că în afacerea nostră, unde e antrenată doar familia, tot procesul este manual. Alegem soirile care cresc la fel ca niște copăcei. Soiul Alina este unul cățărător și are nevoie de ce să se agațe, pentru a se întinde”, a mai relatat antreprenoarea.
 
Fiecare fasole, mai exact, specie, are un nume. Poate fi Carmen, care mai este numită și oloagă și care este un soi tardiv cu păstaie verde și boabe roșu-cărămiziu, recomandată pentru chili. Sau Grasa. Cunoașteți acele boabe tărcate și mari, din care muști de două ori? Acestea trebuie recoltate mult mai devreme decât restul. Dacă ai întârziat două zile, păstaia se desface și adună bunătatea de boabe de pe jos!
Familia Stepu cultivă și din astea, iar preferatele lor sunt cele mici și albe, cunoscute în popor ca și fasole de zahăr.
 
“Vara aceasta vom încerca să mai realizăm un obiectiv – să oferim consumatorului păstăi verzi, proaspete. Nu le-am prea văzut prin piețe, decât la cele angro, și foarte puține. În plus, un alt produs de-al nostru este și teciul de fasole. Ceaiul din el se consumă ca și tratament medicamentos și multă lume cunoaște proprietățile lui”, a mai adăugat Iuliana Rusu-Stepu.
 
Lanul este pândit de hoți!
 
Tânăra familie așteaptă luna mai, perioada în care vor începe săditul culturii care le aduce și satisfacție, și profit. În medie, este nevoie de cca 75-80 kg per ha, așa că antreprenorii își fac rezerve din timp. Ei știu că fasolea trebuie calibrată, iar distanța recomandată dintre cuiburi este de 45 cm. În perioada august-septembrie, roada este strânsă și depozitată în condițiile propice păstrării. Și în tot acest răstimp, pe lângă munca de pe lanul cu curpeni, ei au grijă să păzească imensa grădină și de hoți. Pentru că leneși, care așteaptă pară mălăiață, sunt destui. Și chiar dacă protagoniștii nostri vând marfa la 25 lei/kg, hoțomanii o vor degeaba. Gata crescută și adusă pe timp de noapte în oala lor goală. Că cine nu lucrează, nu are.